5105

– Tu ştii să te joci cu cuvintele… Zâmbesc mereu când mi se spune chestia asta. Din două motive. Primul – îmi aduce minte că în şcoala primară eram considerat printre cei mai buni la compuneri. Iar asta mă face acum chiar să râd. Atunci „Primăvara”, „În excursie”, „Părinţii mei” deveniseră hituri. Remember „Ce frumos…

Continue reading →

Sursele şi instituţiile care se împotmolesc în comunicare. Plus o propunere

Dacă informaţia corectă e temelia jurnalismului, sursa din care o afli este cel puţin la fel de importantă. Este una dintre primele reguli pe care le-am învăţat în presă. Proaspăt licenţiat în drept, intrasem într-o lume despre care habar n-aveam, dar despre care îmi construisem, mai ales din filme, o imagine idilică, justiţiară, dar şi…

Continue reading →

După 10 ani, într-o zi cu soare

Bărbatul stă neclintit lângă mormanul de pământ pe care ploaia îl transformase într-o pastă mocirloasă. Doi muncitori se chinuie să nu alunece şi se agită ca să scape şi să se adăpostească undeva. Încarcă lopeţile şi aruncă mocirla amestecată cu bulgări de pământ în groapa ce se cască lângă ei. Bărbatul îi priveşte absent. Stropii…

Continue reading →

42 de verbe

A vedea. A zâmbi. A avea. A dobândi. A alerga. A învăţa. A creşte. A iubi. A câştiga. A rata. A cădea. A te ridica. A evolua. A dezamăgi. A încuraja. A admira. A lupta. A nu renunţa. A reuşi. A râde. A conduce. A supune. A construi. A urî. A plânge. A înţelege. A ierta….

Continue reading →