„Crime verzi” în mijlocul Oradei

De felul meu nu sînt un luptător aprig pentru drepturile florei ori faunei. Dacă e de tăiat un copac care face umbră plantelor din grădină sau incomodează traficul pe o stradă, îl pun la pământ sau mă declar de acord, fără nicio problemă. În lupta dintre câinii comunitari şi oameni sînt de partea celor din urmă şi susţin orice iniţiativă de ridicare a maidanezilor de pe stradă. (Cu condiţia să nu fie maltrataţi – e o condiţie umană, totuşi.)

Dar ce s-a întâmplat în centrul Oradei e crimă curată. Nouă stejari sănătoşi au fost puşi la pământ în câteva ore, în această dimineaţă.

Muncitorii au venit, şi-au pornit drujbele şi au ras totul. Fără explicaţii. De fapt, nu ei trebuiau să dea explicaţii, ci autorităţile. Iar aici au fost controverse: primăria a precizat că are autorizaţii de la APM; „nici vorbă, noi am spus clar că nu sîntem de acord cu tăierea stejarilor de acolo”, au replicat cei de la Protecţia Mediului. Din controversa asta, un lucru e sigur: copacii din centru au fost ucişi pe repede înainte.

copaci taiati 30 iunie 2015 (1) copaci taiati 30 iunie 2015 (2) copaci taiati 30 iunie 2015 (3) copaci taiati 30 iunie 2015 (4) copaci taiati 30 iunie 2015 (5) copaci taiati 30 iunie 2015 (10)copaci taiati 30 iunie 2015 (6) copaci taiati 30 iunie 2015 (7) copaci taiati 30 iunie 2015 (8) copaci taiati 30 iunie 2015 (9)  copaci taiati 30 iunie 2015 (11) copaci taiati 30 iunie 2015 (12) copaci taiati 30 iunie 2015 (13) copaci taiati 30 iunie 2015 (14)

Garda de Mediu a anunţat că va da amenzi de până la 100 de mii de lei. O pierdere acceptabilă pentru un proiect de 4 milioane de euro. Iar indiferent de de amenzi, copacii nu mai pot fi repuşi la loc.

În concluzie, nu văd de ce ar fi trebuit tăiaţi copacii care nu cred că ar fi afectat noul look al zonei. Zonă care acum e mai puţin verde şi mai sinistră ca niciodată.

 

Îţi doreşti un profil perfect? Rinoplastia poate fi soluţia

rinoplastie dr sorin parasca

Dacă mereu ai fost complexat de forma nasului, dar şi de un profil deloc armonios, pe care cel mai adesea îl observi în poze, atunci inovaţiile din medicina de specialitate te pot ajuta să ai, de azi înainte, un nas perfect, fără cocoaşă şi fără deviaţii de sept.

Rinoplastia sau operaţia de modificare a formei nasului este intervenţia care îţi poate aduce rezultatele mult dorite şi o armonie la nivel facial perfectă. Fără dureri, fiindcă totul se desfăşoară sub anestezie locală sau generală, rinoplastia are efectele pe care le-ai dorit întotdeauna, ajutându-te să obţii, în sfârşit, o formă perfectă a nasului.

Există efecte adverse ale operaţiei?

Ca orice intervenţie chirurgicală care presupune şi folosirea bisturiului, pot apărea mici echimoze (vânătăi) în jurul nasului, care vor dispărea cu timpul, la fel şi micile dureri, de altfel normale, apărute imediat după o operaţie. Însă toate acestea sunt tratate medicamentos, de către medici, iar în curs de 1,5 – 3 luni zona în care a fost efectuată operaţia va fi vindecată complet. Operaţia în sine durează aproximativ 2 ore, iar în primele 24 de ore imediat după intervenţie va trebui să rămâneţi în clinica unde a fost efectuată operaţia. Iar pentru ca durerile să nu fie puternice şi rezultatul să fie cel aşteptat, pacientul trebuie să poarte un pansament special, astfel încât nasul să rămână într-o poziţie fixă.

Ce corectează rinoplastia?

Rinoplastia poate să corecteze aproape orice problemă a nasului, astfel încât oricine să poată obţine acea formă a nasului „pariziană”, aşa cum este recunoscută forma perfectă a nasului. Dintre problemele eliminate o dată cu operaţia de rinoplastie se numără deviaţiile de sept, aşa-zisa „cocoaşă” a nasului, precum şi grosimea nasului. De asemenea, în cazul în care vreţi să modificaţi lungimea nasului, vârful acestuia, mărimea nărilor şi unghiul dintre nas şi buze, tot ce trebuie să faceţi este să comunicaţi aspectele de modificat medicului estetician, iar acesta se va ocupa de tot.

Cât de important este medicul pe care îl vei alege?

Pentru ca operaţia de rinoplastie să aibă rezultatele dorite, atunci un loc primordial îl ocupă medicul şi echipa lui. De aceea, înainte de a recurge la operaţia de rinoplastie, orientează-te către recomandările pacienţilor şi notorietatea medicilor esteticieni la care urmează să apelezi. Mai ales în cazul rinoplastiei, unde rezultate sunt vizibile, atunci alegerea medicului este o decizie foarte importantă. Orientează-te spre o echipă cu experienţă, precum şi către un medic al cărui portofoliu să fie plin de rezultate bune şi pacienţi mulţumiţi.

ADVERTORIAL

Duminică de vară cu oameni faini

Sînt un tip direct, care spune ce gândește, cu riscul de a deranja sau de a-i îndepărta pe unii oameni de lângă mine. Nu-i bai, îmi zic 😉 , măcar rămân cei faini, cu care mă înțeleg și alături de care mă simt bine.

Mi s-a întâmplat de-a lungul anilor ca, afirmând un lucru sau altul – în care chiar am crezut, să o pățesc din partea unor oameni pe care i-am susținut și cărora le-am acordat întreaga mea încredere. M-am ars și nu mi-a picat bine deloc. M-am consolat cu ideea că au fost persoane care nu au meritat să le întind o mână și nici să le tratez cu simpatie și colegialitate.

Așa că, treptat, s-a cam făcut curățenie în jurul meu. Am renunțat chiar și la prieteni care nu au fost ok în unele situații, iar pe alții îi tratez acum ca pe simple persoane cu care mă intersectez la un moment dat în viață.

În schimb, cunosc oameni noi, faini de tot, ori descopăr lucruri de admirat la persoane pe care le știu de ceva timp. Așa mi s-a întâmplat și duminică, atunci când, alături de Neia mea, am ieșit cu câteva dintre fetele de la salonul Bella și cu soții lor la o terasă în afara orașului. Nu-i un secret, am fost la Millenium, lângă Salonta, unde ne-am simțit excelent. 🙂

Bella la Millenium (4)Bella la Millenium (3)

Vremea superbă, de vară – nici caldă, nici rece 🙂 -, mâncare bună, atmosferă liniştită (important – sînt locuri de joacă pentru cei mici, animale de văzut şi chiar un minilac) oameni faini cu care să râzi, să discuți, să te simți bine. Ne-am simțit revigorați, plini de energia aceea pe care ți-o dă întâlnirea cu persoane cu care chiar simți să rezonezi.

Bella la Millenium (2)Bella la Millenium (7)Bella la Millenium (1)

Și vara e lungă! 😀

Oţelul beton fasonat – rezistenţă, calitate şi fiabilitate mai bună

otel beton

Domeniul construcţiilor este unul în continuă dezvoltare, la fel şi materialele şi ustensilele utilizate în tot ce înseamnă procesul de ridicare şi de construire al unei clădiri, fie că este vorba despre una industrială, fie despre una civilă. Iar atunci când vine vorba despre rezistenţă, în primul rând, producătorii de materiale de construcţii au grijă ca de la an la an să vină cu noi soluţii, pentru a oferi calitate lucrărilor, prin materiale cu proprietăţi inovative.

Unul dintre acestea, cel care, de altfel, este folosit în toate tipurile de construcţii, este oţelul beton. Iar atunci când auzi despre oţelul beton, ştii că acesta este un material indispensabil bazelor lucrărilor tale. Folosit la armarea betonului, acesta este cel care oferă trainicie şi longevitate construcţiilor tale. Însă din multitudinea de tipuri de oţel beton, care este cel mai performant şi cu caraceristicile cele mai avantajoase pentru tine?

Oţelul beton fasonat, o adaptare performantă a clasicului oţel beton

Pentru fiecare coloană, stâlp, fundaţie sau grindă, ai nevoie de un material indispensabil: oţelul beton. Şi dacă până acum, atunci când vorbeai despre oţel beton, în gând îţi treceau doar clădirile industriale şi de dimensiuni mari, află că trebuie să foloseşti oţel beton şi în cazul construirii unui grătar în curte, chiar şi atunci când vorbim despre fundaţia unei case de dimensiuni mici. Şi de ce oţel beton fasonat, în locul celui clasic?

Deşi este puţin mai scump, avantajele sale sunt evidente, atât pentru constructor, cât şi pentru utilizator. În primul rând, se va economisi foarte mult timp cu debitarea, fasonarea propriu-zisă, manipularea, depozitarea materialului, precum şi cu montajul structurii obţinute din oţel beton fasonat.

Faţă de celelalte tipuri de oţel beton, cel fasonat are o diversitate foarte mare, depăşeste 1000 de forme de etrieri şi îndoire tridimensională şi se găseşte la un preţ foarte avantajos, în depozitul online MagConstrucţii. Mai mult decât atât, datorită rezistenţei în timp, oţelul beton fasonat devine un material de construcţii primordial şi cel care se adaptează perfect cerinţelor de pe piaţa construcţiilor.

Cauţi cele mai bune oferte la oţel beton fasonat? Comandă-ţi online materialele necesare

Dacă îţi doreşti să nu cheltui sume exorbitant de mari pe materialele de construcţii necesare, atunci ia în considerare cumpărăturile online şi ofertele pe măsura aşteptărilor din depozitul online MagConstrucţii. Fiindcă îşi modifică în mod constant ofertele, la MagConstrucţii vei găsi atât oţel beton fasonat, cât şi multe alte tipuri şi modele din gama acestui material de construcţii.

Construieşte inteligent şi fără costuri mari, ajutat de profesioniştii de la MagConstrucţii!

ADVERTORIAL

E vremea salatei de vinete

Dacă unii recunosc că „vara nu dorm„, eu o spun pe aia dreaptă: unul dintre motivele pentru care am aşteptat vara e că din meniul de sezon face parte salata de vinete. Sau zacusca de vinete, cum îi ziceam pe când eram pici. 🙂

Făcută neapărat cu maioneză şi ceapă, e unul dintre preparatele mele preferate. Aşa că atunci când le-am găsit la aprozarul din centrul de comună gândul mi-a zburat instantaneu la gustul excelent al salatei de vinete. Aşa că am pus cinci bucăţi în plasă, iar când am ajuns în sat m-am grăbit să instalez grătarul pe care le-am copt la foc puternic. (Până când mi-am adus aparatul ca să fac fotografii, trei dintre vinete s-au şi copt.)

salata de vinete (1)

Proaspăt luate din foc, le-am ascuns sub un prosop într-un vas în care au stat preţ de 10-15 minute, cu sare aruncate peste ele – se fac mai moi aşa şi se curăţă mai bine.

salata de vinete (3)salata de vinete (5)

Am suferit ceva când le-am curăţat – încă erau fierbinţi, aşa că am avut nevoie de tradiţionalul bol cu apă rece. Am reuşit să le curăţ bine şi după ce le-am spălat şi lăsat la scurs într-un storcător, mi-am exersat calităţile de baterist. 😉 Adică am pus mâna pe un cuţit şi pe un tocător şi le-am executat un „solo” de vreo 25 de minute – 5 minute de luptă cu fiecare vânătă, pe ceas! Până au ajuns aşa:

salata de vinete (6)

Nu arăta tocmai digerabil, dar le-am „înfrumuseţat” cu maioneză – sînt de mult timp master în domeniu 😉 – şi cu nişte ceapă proaspăt scoasă din pământul fertil al grădinii din spatele casei, răzuită şi stoarsă. N-am mai avut răbdare să aşez zacusca într-un bol mai arătos, aşa că am folosit vechea lingură de lemn ca să o iau direct din vas şi o întind pe câteva felii de pâine.

salata de vinete (7) salata de vinete (8)

N-au lipsit din deliciul culinar roşiile din serele de lângă sat, ardeii şi castraveţii din aceleaşi surse şi berea. Ultima de la Penny. 🙂

Iar sezonul vinetelor e abia la început. 😀

Nu e niciun „mister” de ce Escape Room e atât de popular. Fă-ţi o rezervare la jocul care îţi tine respiraţia!

cryptex

Îţi plac provocările? Vrei mereu să încerci cele mai inovative şi interesante jocuri de pe piaţă? Dacă îţi doreşti să ai parte de suspans şi de un mod inedit de petrecere a timpului liber, atunci e momentul să încerci Escape Room de la Cryptex, locul de unde scapă cine poate. Ia-ţi apropiaţii, fie ei prieteni, familie sau colegi de serviciu şi bucură-te de jocul care a revoluţionat acest domeniu. Strategie, combinată cu mister, verificarea cunoştintelor şi spiritul de aventură, toate acestea şi multe altele le veţi experimenta doar la Escape Room de la Cryptex.

Ai 60 de minute în care să rezolvi misterele camerei alese

Una şi cea mai importantă regulă dintre toate cele pe care le jocul revoluţionar Escape Room le are este timpul limitat pe care îl ai la dispoziţie pentru a putea ieşi din camera pe care ţi-ai ales-o. Astfel, pe lângă faptul că la orice pas îţi pot fi puse piedici sau poţi să cazi în plasa unor indicii care să nu te ajute în niciun fel, ai la dispoziţie doar o oră în care să găseşti şi să elucidezi toate misterele camerelor de la Cryptex. Iar principala ta armă este doar propria minte. Şi aici intră inteligenţa cu care te pricepi să rezolvi anumite probleme, spiritul de echipă şi atenţia pe care o oferi detaliilor mici şi importante.

Practic, eşti închis într-o cameră pe care tu singur o rezervi, în funcţie de gradul de dificultate la care vrei să te expui, de unde, mai apoi, trebuie să evadezi. Iar potrivit expresiei adaptate „toate drumurile duc către cheia salvatoare”, trebuie să faci tot posibilul atfel încât eforturile tale să fie concentrate spre acelaşi ţel: găsirea cheii finale. Asta înseamnă că tu va trebuie să găseşti indicii, cum sunt ghicitorile, puzzle-uri sau alte ponturi din cameră şi să le foloseşti inteligent, astfel încât să îţi atingi obiectivul final: cel de găsire a cheii.

Cum rezerv şi cât mă costă un astfel de joc?

Dacă te hotărăşti să joci Escape Room de la Cryptex, avantajul pe care îl vei avea sunt preţurile foarte accesibile, în funcţie de numărul de persoane care veţi participa. Iar dacă te duci şi în cursul săptămânii, e cu atât mai bine, întrucât costurile scad şi mai mult. Tot ce trebuie să faci este să intri pe pagina online a site-ului Cryptex şi să rezervi camera unde vrei să joci un joc de evadare în timp real. Înarmează-te cu chef şi poftă de aventură şi intră în secţiunea „rezervări” la Escape Room de la Cryptex!

ADVERTORIAL

Cum să transformi o şosea în parcare gratuită, fără să fii amendat

După ce câteva tone de bolovani au blocat accesul pe podul din centru, Oradea a mai adus o premieră în trafic: transformarea unei întregi benzi de circulaţie a unei şosele CIRCULABILE în parcare. Se întâmplă de la movilele de pietre cu pricina până în faţa clădirii teatrului. Imediat după închiderea podului Ferdinand, şoferii orădeni – descurcăreţi, băieţii! – au ocupat prima bandă spre teatru şi şi-au abandonat maşinile în zonă ore în şir.

parcare centru Ferdinand (4)

Pentru că nu le-a fost suficient, au ocupat şi banda dinspre restaurantul Transilvania, de pe sensul opus. Acolo unde, potrivit semnului, nu are voie să circule nimeni spre pod. Asta în teorie. În realitate, mai sînt personaje care ignoră indicatorul, că tot nu-i niciun echipaj de Poliţie prin zonă ca să-i sancţioneze.

parcare centru Ferdinand (1)parcare centru Ferdinand (2)

Aşa se face că din patru benzi, acum în Piaţa Ferdinand se mai circulă pe două. Bănuiala mea e că în cazul de faţă fiecare a interpretat Codul Rutier după bunul plac.

Adevărul e că altădată în zonă erau indicatoare care interziceau oprirea – o demonstrează o fotografie din august 2014 de pe Google StreetView.

google maps

Nu ştiu dacă semnul mai există sau nu. Dacă e încă acolo e clar că şoferii îşi lasă ilegal maşinile în zonă şi se expun amenzilor – pe care niciunul nu a primit-o. Dacă nu e înseamnă că parchează în centru cu voie de la autorităţi, dar fără să plătească o taxă, ceva. Ceea ce o fi legal, dar e incorect faţă de cei care şi-au cumpărat un abonament.

Oricum ar fi, în lipsa unor locuri de parcare (şi aşa puţine după închiderea centrului), şoferii au ocupat benzile cu pricina şi le-au transformat în parcări.

Aşa că: NU plătesc abonamente – pentru că nicio linie nu e trasată în sensul ăsta, NU sînt amendaţi şi nici NU-şi bat capul să se învârtă şi să găsească locuri de parcare marcate.

Totuşi, o încălcare a Codului Rutier tot există: „Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.”

Or, iată cum e în cazul nostru. Cel puţin pe partea stângă.

parcare centru Ferdinand (3)

Biciclete cu poveşti pentru pitici

– Să fie neapărat roz. Şi cu Hello Kitty pe ea. Cu coşuleţ în faţă, lângă ghidon. Şi cu trompetuţă care cântă în loc de claxon.

Puştoaica din faţa mea turuia fără încetare şi părea să ştie exact ce îşi doreşte. Nu avea mai mult de patru anişori, dar voia ca mama ei, care o ţinea de mână lângă trecerea de pietoni, să înţeleagă bine cum stă treaba cu bicicleta visată. Nu de alta, dar o bicicletă roz, cu Hello Kitty, cu coşuleţ şi trompetuţă chiar te reprezintă şi te scoate în evidenţă printre fetiţele de la grădi, nu? 😉

dino-bikes-bicicleta-copii-hello-kitty-12-62487sursă foto: 3pitici.ro

Cel puţin jumătate dintre cei care aşteptau verdele semaforului lângă trecerea de pietoni zâmbeau la auzul discursului năvalnic al piticului. Probabil aveau şi ei copii şi ştiau cum vine treaba cu prima bicicletă şi cum trebuie ea să arate. Mai ales că acum sînt o infinitate de posibilităţi din care să alegi.

Deşi nu-s atât de bătrân pe cât vor să-mi demonstreze câteodată durerile de spate şi de umăr 🙂 , în mintea mea cuvintele puştoaicei ce-şi dorea o bicicletă roz, cu prinţesă şi toate cele au readus amintiri din copilărie, când varietatea de „ţoagle” nu era atât de mare. De fapt, erau doar câteva modele, din care subsemnatul avea una verde, „Pegas” – normal, pe care o personalizam cu autocolante primitive, cumpărate de la bişniţarii din piaţă.

Printre ele era şi un autocolant cu Hodori, tigrul care fusese mascota Jocurilor Olimpice de la Seul, din 1988 şi care nu ştiu cum ajunsese să împodobească mai întâi un clasor cu timbre, după care a sfârşit lipit pe bicicleta mea de puştan. Hodori era prieten cu câţiva fotbalişti italieni şi nemţi, participanţi la un campionat european, cu ale căror cartonaşe împodobisem bara vehicului personal pe două roţi.

Aşa cum erau, bicicletele copilăriei şi-au făcut datoria. Au unit toţi copiii de pe stradă într-o gaşcă veselă şi gălăgioasă, care ridica în viteză colbul de pe drum mai ales în vacanţa de vară, spre disperarea unor vecini mult prea liniştiţi. Ne-au provocat cucuie şi ne-au însângerat genunchii 🙂 , dar ne-au marcat cei mai frumoşi ani. Iar străzile ne aparţineau nouă, copiilor cu biciclete, nu maşinilor.

Situaţia nu s-a schimbat prea mult pentru generaţiile ce au urmat. Chiar dacă au o concurenţă puternică din partea tabletelor, telefoanelor şi a internetului, bicicletele rămân un punct de reper şi al actualei generaţii de „grădinari” ori şcolari. Îi observ prin oraş, pe pistele destinate celor pe două roţi, ori prin parcuri. Iar la evenimente gen „Critical Mass” mă încântă să văd sute de copii pedalând alături de cei mari, mândri de bicicletele lor.

Acum piticii au şi de unde alege. Bicicletele de copii le fac cu ochiul de peste tot, în tot felul de culori, modele, pictate cu prinţese, pisici sau cu eroi salvatori. Fiecare vehicul are acum o poveste pe care cei mici ţin neapărat să le-o spună colegilor, prietenilor şi părinţilor. Părinţi care, interesaţi şi de preţ, nu mai trebuie să se teamă că vor plăti o avere pentru pretenţiile celor mici. Deloc, pentru că ofertele sînt pentru toate buzunarele. Ba chiar şi cu reduceri importante.

Aşa că nu mai e mare lucru să-i cumperi mogâldeţei de om care te ţine de mână, lângă trecerea de pietoni, bicicleta roz pe care şi-o doreşte, cu Hello Kitty, coşuleţ şi trompetuţă. 🙂

Ciudăţenii din piatră, descoperite pe câmp

– Hai să vă arăt ceva. Să-mi ziceţi ce credeţi voi.

Colegul Cipri Platona pune o pungă pe birou. Mă uit atent, dar nu-mi dau seama ce ascund dungile albastre de pe plasticul din faţa mea. Abia când Cipri desface punga realizez că stau cu ochii pe patru pietre. E drept, total diferite de cele pe care le găseşti mai nou şi în centrul Oradei. 🙂

pietre vechi (5)

Cipri zice că un vecin de-ai lui din sat, din Brusturi, le-a descoperit întâmplător, acum vreo 10 ani, pe când săpa pe câmp. Le-a pus pe undeva, prin casă, iar acum le-a găsit un urmaş.

Cele patru bucăţi prezintă urme clare de slefuire. Una dintre ele, însă, e atât de bine lucrată încât ai zice că tocmai a fost şlefuită de vreun aparat modern. O ipoteză ar putea fi că reprezintă prototipul arhaic al modernului Gillette. 😀

pietre vechi (1)pietre vechi (3)

Serios vorbind, cel mai probabil e o unealtă din vechime care a fost folosită pentru curăţarea unor piei, pe post de lamă antică. 🙂 Cel puţin aşa ne-am pus de acord noi, câteva minţi luminate, aflate dimineaţă în birou.

Dintre celelalte pietre, una a ieşit în evidenţă. Nu prin design , ci printr-un semn înscris pe ea, despre care n-am nicio idee ce reprezintă. Probabil, un „X-O” preistoric. 😀

pietre vechi (2)pietre vechi (4)

Rămâne că specialiştii cu care va sta de vorbă Tavi Haragoş să stabilească dacă pietrele reprezintă cu adevărat o descoperire demnă de băgat în seamă ori sînt nişte banale roci, şlefuite de vânt şi ploaie.

Până atunci, ne-au îngăduit să ne transformăm, preţ de câteva minute, în experţi „ochiometrici” şi „googlemetrici” ai istoriei româneşti. 😀

Nu te enerva, nu amâna. Schimbă bateria laptopului când dă semne de „oboseală”. Economiseşti bani şi timp

Când am păţit-o prima dată, recunosc că m-am enervat una bună. Găsisem ideea beton pentru un proiect la care lucram – ştiţi sclipirea aia care îţi vine brusc, de nu ştii unde, dar care se potriveşte la marele fix cu ce ai nevoie? E, aia am prins-o şi eu atunci şi m-am grăbit să o scriu pe laptop.

Am tastat pe nerăsuflate, ca nu cumva să-mi dispară la fel de iute cum a apărut. Am prostul obicei să nu reţin lucrurile, motiv pentru care mi le notez peste tot: în computer, pe telefon ori pe o foaie luată din imprimanta de lângă birou. Atunci am scris totul într-un fişier word şi când am terminat am recitit totul, mândru de ce îmi creaseră neuronii.

În momentul acela a sunat telefonul – ştiu, e tipic scenariu de film prost, dar na, viaţa bate filmul. 🙂 M-am comportat exact ca un actor într-una din peliculele alea: am răspuns şi am tot vorbit vreo 2 minute. M-am oprit doar în momentul în care laptopul s-a înschis brusc, cu şuieratul tipic, prin care transmite că i s-a terminat ultima fărâmă de energie.

Nu-mi venea să cred. Verificasem cu câteva minute înainte şi mai era vreo treime din baterie. M-am bazat pe asta şi nu salvasem fişierul în care scrisesem geniala idee. Acum o pierdusem şi, chiar dacă mai târziu am rescris proiectul, mi s-a părut că nu semăna nici pe departe cu ceea ce putea să iasă dacă nu pica bateria.

Evident că, după ce mi-au trecut nervii, am verificat despre ce e vorba. Ceea ce bănuiam mi-a confirmat un specialist: bateria laptopului era pe ducă. Adică nu mai avea mult de trăit şi riscam să mă trezesc cu un ecran negru în faţă când ar fi fost mai mare nevoie de el – asta chiar dacă bateria îmi indica, de exemplu, că are jumătate din capacitate plină. E adevărat, dăduse ceva semne înainte, în sensul că durata vieții acumulatorului nu mai era atât de lungă ca la începuturile „prieteniei” noastre. Nu zic, măcar cu ocazia aceea am învăţat să salvez un material după fiecare frază scrisă. 😉

În ciuda avertismentului, am riscat şi am zis să mai trag de baterie cât mai pot. Mai ales că aveam încărcătorul la mine şi eram sigur că oricând pot găsi o sursă de alimentare, în caz de urgenţă. Aşa a fost până la o ieşire la ţară, imediat după ce o furtună a lăsat tot satul fără curent electric. S-a întâmplat atunci inevitabilul, iar din materialele pe care trebuia să le editez au fost trimise spre destinatar doar jumătate şi acelea vai de mama lor.

A fost momentul în care s-a produs declicul. Mi-am luat inima în dinți, mouse-ul în mână și l-am luat la întrebări pe amicul Google. Am căutat baterii pentru laptopul Dellexact, cel pe care îl aveam atunci. Am găsit, am înlocuit, am uitat de nervi. Altă viață. 😀 Doar că puteam face asta mai repede, fără să pierd timpul și ideile și fără să mă enervez aiurea.

Fac pariu că prin astfel de situaţii au trecut cam 90% din posesorii de laptop, care au decis să schimbe bateria doar când au păţit-o de câteva ori şi s-au săturat de nervii provocaţi de astfel de situaţii. Restul de 10 procente au făcut-o imediat după primele simptome. Dar şi ei bănuiesc că au păţit-o cu aparatele anterioare celui „bolnav”. 🙂

Sfat din partea unui „pățit”: nu amânaţi să schimbaţi bateria laptopului atunci când dă semne de „oboseală. Căutaţi imediat cele mai bune oferte şi alegeţi-o pe cea care vă convine. Aveţi numai de câştigat.

ADVERTORIAL