Zăpada care descoperă cât de mult îi doare în c…ot de noi

Când am ajuns prima dată în străinătate m-a mirat la maximum faptul că toţi angajaţii magazinelor, de la intrare până la ultimul raft, îşi salutau clienţii. Am mai spus-o pentru că am ţinut minte chestia asta. Vin dintr-o ţară în care dacă vreun angajat al magazinului îţi zice „Bună ziua!” tresari şi te uiţi la el dacă şi-a luat pastilele de dimineaţă.

Nepăsarea e atitudinea general valabilă prin zonele noastre de comerţ. Acolo unde angajaţii îşi strigă nemulţumirile salariale, faţă de şef sau pe chiar cele de acasă printre cumpărători. Fix în cot îi doare de minimul bun simţ, iar asta arată că nici şefii lor nu-s mai breji. Asta deşi sînt cu toţii angajaţi ai unor multinaţionale.

Lipsa de respect la adresa clienţilor…

…s-a manifestat din plin şi cu ocazia singurei mari izbucniri a iernii din acest an. (De fapt, la ei iarna e ca vara şi, evident, invers.) Parcarea de la Auchan şi, mai ales, cea de la Jumbo au fost cucerite de noroi, apă şi zăpada semi-topită, toate amestecate într-un megarahat în care oamenii îşi parcau maşinile. Şi apoi coborau, riscând să alunece, să se murdărească ori să fie stropiţi de unii şoferi care treceau ca nişte nesimţiţi, cu viteză, la băltoacele de peste tot.

Nu s-a chinuit nimeni să cureţe zona, sînt convins, pe principiul „oricum se topeşte, dă-o dreac’!

Această prezentare necesită JavaScript.

De nesimţire, nepăsare şi durere în bască faţă de viaţa oamenilor au dat dovadă şi cei care se ocupă de deszăpezirea unor drumuri judeţene. Nu am circulat pe toate, dar după ninsoarea de sâmbătă am ajuns pe drumul dintre Leş şi Tinca, în zona pădurii de la Miersig. Acolo drumul arăta cam aşa:

Această prezentare necesită JavaScript.

Iar în rest era „liniat” cu dungi de gheaţă şi zăpadă. O singură maşină cu lamă era prezentă în zonă pe la 3 după-amiaza. Seara se mai curăţase, dar numai datorită traficului.

Am mers cu 40-50 km/h, dar nu deplasarea în ritm de căruţă m-a deranjat. Ci faptul că, deşi nu au avut decât câteva zile grele în patru luni de frig, domnii de la drumuri n-au fost în stare să cureţe o panglică de asfalt. Decât, poate, în comunicatele Consiliului Judeţean.

P.S. Seara, când am mers la Kaufland-ul de pe Borşului, a tresărit o undă de speranţă în mine. 😉 Parcarea magazinului era aproape neagră, iar nişte utilaje strângeau într-un capăt un munte de zăpadă. Deci, se poate. 😉

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.