Am oprit la bancomatul BT de pe bulevardul Dacia, aproape de Palatul Baroc. E duminică seară și sunt locuri de parcare în zonă.

Scurt ocol. Până pe la ora 16 nu poți opri decât pe locurile pentru persoane cu dizabilități, pe prima bandă ori în stația de autobuz, cu avariile puse. În oricare din cazuri riști înjurături, claxoane și chiar amenzi.

Revin. Așadar, sunt locuri de parcare lângă agenția BT și nu văd pe nimeni lângă ATM. Perfect, îmi zic, înseamnă că rezolv iute situația – adică să depun niște bani, de musai, altfel nu sacrificam căldura din casă. Doar că n-am avut noroc. Ppe ecranul aparatului apărea un mesaj care îmi transmitea că bancomatul își luase și el weekend liber. Adică nu funcționa. Așa îl găsisem și cu o seară înainte, apropo.

Aha, de asta bătea vântul într-o zonă unde de obicei se formau cozi! (Numai la noi am văzut cozi la ATM-uri.)

Reconfigurez traseul și calculez că bancomatul BT cel mai apropiat e pe Transilvaniei. Mă duc acolo. Cel din fața agenției funcționa, dar nu accepta nicio depunere. Deci nu funcționa. ☹

Intru în holul agenției – măcar nu stau afară în frig – și devin al cincilea client care așteaptă. Ce? Ca ATM-ul să accepte bancnotele, după mai multe încercări și minute bune pierdute apăsând pe tastatură. Plus pufăituri nerăbdătoare ale celorlalți colegi de coadă, renunțări bruște ale unora și fețe resemnate ale altora. Asta pentru că toți, dar absolut toți cei care au de depus vreo sumă, au aceeași problemă la Banca Transilvania.

E vorba despre bancomatele care resping cu o constanță enervantă unele bancnote, pe baza unor algoritmi numai de ele știute, după care să le accepte, pe rând, după vreo 5-6-7-8-etc încercări. Deci nu banii sunt de vină – așa cum crezusem la început – ci tehnologia care le citea conform solidului principiu „când, cum”.

Și nu e de ieri, de azi.

E o chestiune ce ține de ani buni la toate bancomatele BT cu care am avut de-a face. Nu am pretenții ca aparatele să funcționeze „ceas” – ca la ING, de pildă. Dar vreau, ca și client, să nu pierd 15-20 de minute (cât am pierdut duminică seara, altădată chiar mai mult) ca să dau bani băncii. Că până la urmă, oricum am lua-o, sunt banii mei, puși în contul meu, dar distinsa bancă îi folosește și îi sporește în folos propriu.

Eu plătesc doar comisioane și sunt ținut la coadă. Asta, pe timpul meu, pe care am pretenția să mi-l respecte oricine, deci și banca.

Sau sunt obligat să fug de la birou, în timpul programului, dacă vreau să rezolv ceva. Pentru că majoritatea agențiilor programul e până la ora 17, când oamenii ies de la job și ar putea să se ocupe și de rezolvarea unor chestiuni financiare.

Sunt sigur că Banca Transilvania are multe calități, oferte ok, angajați profesioniști, sisteme moderne. Dar, ce zici, BT, nu faci și tu ceva cu bancomatele tale, să nu respingă aiurea bancnotele pe care apoi să le ia ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat? Măcar să modernizezi softul ori să schimbi pur și simplu „numărătoarele”. Nu de alta, dar exact de lipsa banilor necesari nu te pot suspecta.

P.S. Am mai scris pe blog despre probleme la BT, când am stat 42 de minute la o coadă.