Duminica dimineața, pe la amiază
E prea devreme, doar e duminică. Și ultima oră pe care o țin minte e 4 și ceva, când am închis tableta pe care citesc două cărți.
Continue reading →E prea devreme, doar e duminică. Și ultima oră pe care o țin minte e 4 și ceva, când am închis tableta pe care citesc două cărți.
Continue reading →29 iulie nu avea cum să treacă neobservată pentru subsemnatul, care a crestat niște evenimente interesante pe răboj.
Continue reading →În curtea blocului se întâmplă mereu lucruri. Chiar dacă ele se cam repetă zi după zi. Doar e un loc plin de viață.
Continue reading →A fost o furtună scurtă, care a făcut ceva pagube, mai mult printre sticlele și paharele aruncate de pe mese.
Continue reading →Prima dată ne-am întâlnit în zorii 😉 anilor ’90, când mi se părea foarte mișto cum cânta „If I ever lose my faith in you”.
Continue reading →Pentru că vreau să fie tot mai civilizată, observ și ce-i lipsește Oradei. Printre altele, toaletele publice și vulcanizări non-stop.
Continue reading →Îmi fac scenarii. Unul e conspiraționist: Facebook a călătorit cumva prin viitorul subsemnatului și a văzut acolo ceva postare aiurea.
Continue reading →Iau mereu lumânarea de Paște – una singură – de la biserică și o apăr și acum de vânt, deși mă mai arde în podul palmei.
Continue reading →Mi-aș dori să prind vremea când eu și ai mei conaționali vom învăța, în sfârșit, să… Mă îndoiesc că voi prinde o astfel de epocă luminată.
Continue reading →E liniște, curățenie în zona betonată, muuuult soare și la fel de muuuult verde și câte un pescar rătăcit.
Continue reading →