Dacă ar fi să enumăr ceea ce nu-mi place, aşa, în general, mi-ar trebui câteva postări lungi cât o zi de post şi mult prea mult timp. Pe care nu-mi permit să-l pierd cu chestii naşpa. Aşa că prefer să fiu pozitiv, să descriu ce-mi place/ce apreciez din ce se întâmplă în jurul meu. În spaţiul public, dacă ar fi să folosesc noua limbă de lemn. 😉 S-a făcut mare tam-tam cu concursul ratat pentru brandul Oradei. Juriul s-a exprimat că niciuna dintre propuneri nu s-a ridicat la nivelul aşteptat.…
Citește mai departeEtichetă: Oradea
Factura de încălzire care îţi dă fiori reci
Ochii i se măriră exact ca în desenele japoneze cu Sandy Bell. 🙂 Stătea cu privirea ţintă spre factura de încălzire pe care o ţinea în mână. Reciti încă o dată calculele şi o înjurătură îi scăpă printre dinţi. Una cât 1440 de lei, cât scria în josul foii. Şi asta pe o singură lună la un spaţiu comercial de 50 de metri pătraţi. Acolo unde, cu fix un an în urmă, cheltuielile ajungeau la vreo 800 şi ceva de lei. Când a fost instalată noua centrală pe gaz a…
Citește mai departeOradea, promovată de ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti
E adevărat că Oradea se schimbă şi o face în bine. Mie-mi place cum s-a transformat oraşul meu adoptiv în ultimii ani. 🙂 Nu stau să trec în revistă lucrările şi investiţiile făcute – prietenul Google poate da o mână de ajutor oricărui curios. Oraşul este şi promovat tot mai puternic ca destinaţie turistică. Cu haştagul #visitoradea au fost realizate clipuri mişto, dintre care cele ale „fraţilor” de la The Brothers M sunt supermeseriaşe. 🙂 Dar cum e când vine un ambasador şi face promovare video pentru oraşul tău? Şi…
Citește mai departeBizonii de Piaţa Unirii. Ăia ultracentrali
Lucrez într-o zonă ultracentrală din Oradea. Nu e un anunţ şi nici nu mă mândresc cu asta. Nu e meritul meu. Pur şi simplu e o constatare. Nu mă invidiaţi. Am avantaje, dar şi dezavantaje. Unul dintre acestea din urmă e locul de parcare. Dacă prind unul pe străduţele din jur pot deschide o şampanie. De cele mai multe ori parchez la vreo 10 minute de mers pe jos de redacţie. Pe ceas. Dar nu mă plâng. Prefer să fac nişte mişcare, decât să mă enervez dând ture ca să…
Citește mai departe„Voinţa” fără tenis, cucerită de iarbă
Recunosc: îmi place să joc tenis. Nu îl practic de prea mult timp, dar am două rachete – din care folosesc constant una, pe care am cumpărat-o pentru că mi-a plăcut designul şi pentru că… preţ 😉 – şi am învăţat să servesc în aşa fel încât mingea să treacă peste fileu. Paranteză. În anii ’90 mă şi uitam la meciurile transmise de TVR şi, privind în urmă, mă minunez câtă răbdare aveam să stau minimum două ore în faţa televizorului alb-negru ca să mă uit la Sampras, Agassi, Lendl…
Citește mai departeOradea – oraş sigur/nesigur
De când cu 15 martie – nicio legătură cu Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, mă refer strict la împuşcăturile de pe Strada Barcăului – au apărut pe net tot felul de reacţii, ironice sau nu, la catalogarea Oradei drept oraş sigur. În timp ce în diverse clasamente, făcute de tot felul de site-uri care nu ştiu câte reguli sociologice au aplicat, Oradea era ba cel mai sigur, ba cel mai frumos, ba cel mai vizitabil oraş din ţară, pe Facebook municipiul era „mutat” în Vestul sălbatic şi pus pe lista locurilor…
Citește mai departeAdio, Petru!
Nesimţirea nu trebuie căutată la periferie. Ea îşi are domiciliul şi în centrul Oradei, la covrigăria Petru de pe Strada Republicii. E luni, ora 19:30 trecute fix. Mă înfiinţez în faţa gemuleţului făcut ca pentru pitici, unde te apleci ca să ceri ceva. E drept, am eu 1,90 m, dar asta cu aplecatul nu mi-a plăcut niciodată – nu văd de ce să te îndoi de spinare ca să discuţi cu cineva sau să cumperi ceva. Nu vreau să jefuiesc simigeria ori cum s-o fi numind. Intenţionez doar să îmi…
Citește mai departeIarna peste Oradea
Cum a început 2017, hop şi iarna. Nu că în primele trei zile ar fi fost aşa şi nu că aş fi ştiut – pe motiv de Viena. 🙂 Aşa că, după câteva zile relativ decente, fără frig excesiv şi fără ninsori, astăzi iarna şi-a revenit. O ninsoare apărută după-amiază a acoperit Oradea în scurt timp. Ca un corporatist ce sînt – în acte, cel puţin – am observat acest lucru abia după ce un coleg m-a anunţat ce strad de zăpadă s-a pus în Piaţa Unirii. Şi nu, nu…
Citește mai departeLuminile sărbătorilor s-au aprins în Oradea
Nu știu alții cum sînt – sincer, habar n-am, parcă nici nu mai știu să-i citesc pe oameni – dar pe mine m-au fascinat de mic luminile Crăciunului. Știți, beculețele în tot felul de forme și culori care licureau pe bradul montat întotdeauna în Ajunul Nașterii Domnului. 🙂 Cele la care noi, copiii, ne zgâiam, așteptând nerăbdători cadourile Moșului… Da, da… Vorba unui amic: De ce nu mai anunță meteorologii zăpezile de altădată? 😉 Revin: subiectul postării sînt luminile de Crăciun. Cele pe care în seara asta le-am așteptat înfrigurat,…
Citește mai departeSeara, norii și Piaţa Unirii
Când vorbesc despre Piața Unirii nu pot zice că e nemaipomenită; sînt altele mult mai faine decât ea. Dar nu-i nici urâtă, cum zic alții – părerea lor. Nici tare curată nu-i – și aici nu poate nimeni arunca vina pe autorități ori pe cei de la RER (nu e dimineață în care să nu văd muncitori cum curăță dalele ori fântânile). Mă enervează când mai văd pe câte unu’ că scuipă o gumă ori un chiștoc pe jos ori trage după el niște cartoane. Nu-i nici prea luminată seara…
Citește mai departe