Din ciclul ”Mare… ești”
Un vecin (not me) i-a lăsat o dedicație pe parbriz. O traduc, că nu am pus mâna pe ștergătoare ca să nu las amprente: ”MARE BOU EȘTI!”
Continue reading →Un vecin (not me) i-a lăsat o dedicație pe parbriz. O traduc, că nu am pus mâna pe ștergătoare ca să nu las amprente: ”MARE BOU EȘTI!”
Continue reading →Lucrez într-o zonă ultracentrală din Oradea. Nu e un anunţ şi nici nu mă mândresc cu asta. Nu e meritul meu. Pur şi simplu e o constatare. Nu mă invidiaţi. Am avantaje, dar şi dezavantaje. Unul dintre acestea din urmă e locul de parcare. Dacă prind unul pe străduţele din jur pot deschide o şampanie….
Continue reading →Când eram puștan, toată lumea avea biță. 🙂 Cel puțin în Beiușul natal, când băgam un fotbal prin colbul de pe stradă, de cele mai multe ori ne opream să lăsăm să treacă vreun nenea ori o tanti pe bicicletă. Rare erau mașinile care ne opreau atacurile ori șuturile. Alte vremuri! Acum, o miuță în…
Continue reading →În curtea blocului mai apar din când în când „genii” care se cred pe tarlaua proprie a neamului şi se comportă ca atare. De o bucată de vreme îşi face apariţia un camion pe care „domn’ şofer” îl parchează cât să blocheze trei locuri. Alţii înt adevăraţi magicieni ai volanului şi îşi duc maşina într-o…
Continue reading →Când încerci să găsești un loc de parcare în zona centrală a Oradei, apăi să știi că trebui să ai spirit de aventură, nene, nu glumă! Adică să fii un bun cunoscător al locului, perseverent, răbdător, cu timp și cu nervii tari. Pentru că toate locurile sînt ocupate, dai la ture pe străduțe laterale de…
Continue reading →Încă din prima zi în care am scos-o în oraș s-a și legat unul de ea. A fost o lovitură portieră în portieră de i-a lăsat o urmă de câţiva centimetri. Evident, omul nu le avea deloc cu caracterul şi făcea parte din categoria celor laşi: a dispărut fără să lase o vorbă, un număr…
Continue reading →1. Pufuleţii de Viena Îi ţineţi minte, nu? Acum mă adresez generaţiei mele, cea care a prins pufuleţii simpli, galbeni, ambalaţi în pungi pe care scria, simplu, doar numele produsului, fără jucării înăuntru şi fără tot felul de gusturi. Doar galbeni, săraţi şi tare apreciaţi de copiii acelor vremuri. Până şi stratul de fărâmituri rămas…
Continue reading →Dacă tot ziceam de stilul de a-ţi lăsa maşina în buricul târgului, în Piaţa Ferdinand din Oradea, unde o şosea a fost transformată de şoferi, cu de la ei putere, în loc de staţionare, am dovada despre cum şi trotuarul poate deveni zonă de abandonare a maşinii. Evident, tre’ să fii „bizon” să te doară…
Continue reading →După ce câteva tone de bolovani au blocat accesul pe podul din centru, Oradea a mai adus o premieră în trafic: transformarea unei întregi benzi de circulaţie a unei şosele CIRCULABILE în parcare. Se întâmplă de la movilele de pietre cu pricina până în faţa clădirii teatrului. Imediat după închiderea podului Ferdinand, şoferii orădeni –…
Continue reading →Construit doar după ce oamenii s-au umplut de praf, trecând direct peste lucrările începute în Piaţa Unirii, şi rămas singur pe lume 🙂 în ciuda efortului unui necunoscut de a-i cere un „frate” în zonă, podul de lemn de peste liniile de tramvai din centrul Oradei a devenit mai nou punct de atracţie… monden pentru…
Continue reading →