Știu că pentru mulți nu reprezentăm decât niște cifre ori numere aruncate în diverse tabele contabilicești. Chestii în funcție de care se iau decizii, se schimbă trasee profesionale, uneori familii.
Citește mai departeEtichetă: televiziune
Televiziunea, opiniile și gratiile tăcerii
E chinuitor pentru un om din media să tacă. Să simtă banda adezivă a cenzurii chiar și 10 minute. Nu BOTNIȚA e soluția pentru „îndreptarea” jurnaliștilor.
Citește mai departeAmintiri de pe teren. Cameramanul, pe post de linguriţă pentru cafea
Din când în când mai fac teren. Nu anchete, nu investigaţii, nici măcar nişte voxuri pe stradă – spaima oricărui reporter. 😀 Mai trec, în schimb, pe la câte o conferinţă de presă prin instituţiile pe care – a long time ago… – le aveam trecute pe lista de domenii. Mai ajung pe la Poliţia de Frontieră, la Jandarmerie ori la Poliţie. Pe cea din urmă instituţie am vizitat-o zilele trecute. Nu citat, nu cu mandat, 😉 ci tot cu invitaţie la o întâlnire cu presa a şefilor din Poliţie.…
Citește mai departeEditori, reporteri și munca de teren
– Dacă nu mergi pe teren, e greu să înțelegi știrea! Ca unul dintre editorii din TV, am auzit replica asta de n ori din partea unor reporteri încât de multe ori nici nu o mai bag în seamă. La început mă enervam, dar mi-a trecut. M-am maturizat – îmi place mie să cred 🙂 – și nu mai aplec urechea la orice afirmație, ironică, răutăcioasă sau prin care sînt caracterizat fără să mi se știe backgroundul. Da, le dau dreptate reporterilor când se referă la modul în care e…
Citește mai departeSpărgătorii de live-uri: Băăăă, sînt la teve!
Nici nu mai ştiu când mi-am văzut prima dată faţa la TV – nu era live oricum. Cred că făcusem ceva ştire şi avusesem un stand-up sau ceva de genul. În orice caz, eram la Antena 1 Oradea şi ţin minte că înainte să apară materialul i-am sunat pe ai mei. Le-am spus că, na, dacă vor să-şi vadă progenitura, ar putea să deschidă televizorul ori să-l mute de pe canalele preferate ale lui tata pe A1. 🙂 Chiar şi atunci, când vorbeam cu ei, mă străbătea o emoţie de…
Citește mai departeDe ce „…la cuţite” şi nu „Supravieţuitorul”?
Recunosc că sînt un consumator de tv prin natura meseriei, dar şi din dorinţa de a mă relaxa în puţinul timp liber pe care îl am. (Da, ştiu – pune mâna pe o carte! Pun, chiar dacă mai puţin decât aş vrea, din motive obiective.) De prin ’96, la puţin timp după ce a apărut, iar părinții mei își introduceau – în sfârșit – cablu tv, am devenit amator de ProTV – fan e cam mult spus pentru un tip care ţine cu Craiova Maxima şi cu Gloria (nu Bihorul)…
Citește mai departe