După tradiționalul preludiu format din metafore ce trimit la originile ”nesimțiților”, ne aplecăm cu tandrețe abia mascată peste capotă și așezăm un ștergător sau ambele ștergătoare în poziție erectă. E o metodă general acceptată de ”tragere de urechi” a șoferilor neatenți în parcări.
Continue reading →
Bătaia de joc trebuie pedepsită cât mai aspru, nu tolerată, cum se întâmplă acum. Nu e suficient să-i lăudăm (pe drept) pe voluntari care curăță mii de hectare și adună milioane de saci de gunoaie. Ci să le tăiem din elan celor care își aruncă jegurile la margine de drum ori direct pe câmpuri.
Continue reading →Evident, Bolojan e de vină pentru toate astea. Sau PSD. Ori Iohannis. Sau oculta mondială. Sau Putin, mai ştii. Numai noi nu. Pentru că noi dăm prioritate, suntem corecţi în trafic şi ne recunoştem greşelile.
Continue reading →Semaforul tocmai trecuse în roşu, aşa că apăs uşor pedala de frână. Devin atent la melodia de la radio, ceva sirop. Decid să o schimb cu ceva mai de Doamne ajută, mai hit’n’mix. 😉 Cu coada ochiului observ o siluetă că se apropie pe repede-nainte de maşină şi apuc să ridic privirea la timp ca…
Continue reading →Lucrez într-o zonă ultracentrală din Oradea. Nu e un anunţ şi nici nu mă mândresc cu asta. Nu e meritul meu. Pur şi simplu e o constatare. Nu mă invidiaţi. Am avantaje, dar şi dezavantaje. Unul dintre acestea din urmă e locul de parcare. Dacă prind unul pe străduţele din jur pot deschide o şampanie….
Continue reading →Când încerci să găsești un loc de parcare în zona centrală a Oradei, apăi să știi că trebui să ai spirit de aventură, nene, nu glumă! Adică să fii un bun cunoscător al locului, perseverent, răbdător, cu timp și cu nervii tari. Pentru că toate locurile sînt ocupate, dai la ture pe străduțe laterale de…
Continue reading →
Și e și cea mai plăcută șofatului. Nu are denivelări, nici gropi, e ca-n palmă și te poartă pe lângă monumente Art Nouveau. E drept, n-ai timp să le vezi, că ești concentrat să urmezi linia de tramvai care șerpuiește prin noua Piață a Unirii. Ești concentrat să mergi prin stația de lângă biserica reformată…
Continue reading →Aş putea vorbi despre multe drumuri care să fie descrise ca în titlul acestei postări. Asta pentru că trăim în ţara săpătorilor de gropi şi tranşee, a celor născuţi cu târnăcopul într-o mână şi cu pickhammer-ul în cealaltă. Iar în Oradea, de când cu transformarea oraşului într-un şantier, ăştia ar putea alcătui o comunitate care…
Continue reading →E periculos, dar nu-i greu. A demonstrat-o o doamnă în etate, cam „obosită” după vorbă, după port. S-a întâmplat vineri, în parcul Traian din Oradea, lângă internatul liceului greco-catolic, în apropiere de sediul Poliției Bihor. Am văzut-o de departe, cum mergea… de fapt, cum se târa printre mașini. Cum mănăstirea Nicula e cam departe ca…
Continue reading →Nu, nu mă refer la cele de la tv, asistente prin diverse emisiuni unde se dezbat probleme grele ale omenirii, de tipul Guţă, Lis sau Beyonce de România. 🙁 Mă refer la frumoasele animale care l-au dat lumii copilăriei pe Bambi. 😉 Pe cât sînt de frumoase, pe atât sînt de periculoase. O garantează şoferii…
Continue reading →