Un strop de nemurire

S-a stins un OM. Propoziţia sună banal, oamenii se nasc şi mor. Contează ce urme lasă în cei din jur. Aşa îşi asigură un strop de nemurire. Sună pretenţios, dar încercaţi să mă contraziceţi: toţi oamenii lasă o urmă în inima şi amintirile celor dragi. Unii mai mult, alţii mai puţin. Iar nemurirea durează atât…

Continue reading →

Amor nebun cu pomul

Un Audi s-a îndrăgostit brusc şi, mai ales, brutal de un copac de pe scuarul din mijlocul străzii Sfântul Apostol Andrei, din Oradea. Amor nebun, cu năbădăi! 😀 Nici măcar nu şi-a stins poziţiile – unii martori zic că mai duduia ceva şi la motor – şi s-a aruncat direct în „braţele” vigurosului 😉 copac….

Continue reading →

Laşitate, ţaţe şi pisicile nimănui

Omul se agită şi gesticulează nervos. Femeia din faţa lui încearcă să îi vorbească liniştit, dar bărbatul dă semne că nu vrea s-o asculte. Seamănă a conflict domestic, deraiat în curtea blocului, în văzul vecinilor. Nu e. Începuse calm. – Bună seara! Ce faceţi aici, doamnă? L-am auzit din bucătărie: geamul era deschis, iar curtea…

Continue reading →