– Dacă nu mergi pe teren, e greu să înțelegi știrea!

Ca unul dintre editorii din TV, am auzit replica asta de n ori din partea unor reporteri încât de multe ori nici nu o mai bag în seamă. La început mă enervam, dar mi-a trecut. M-am maturizat – îmi place mie să cred 🙂 – și nu mai aplec urechea la orice afirmație, ironică, răutăcioasă sau prin care sînt caracterizat fără să mi se știe backgroundul.

Da, le dau dreptate reporterilor când se referă la modul în care e realizat un material: de multe ori ce e pe teren diferă complet de discuția din ședința de sumar și atunci tre’ să te adaptezi din mers. Asta, într-adevăr, o poate înțelege doar un om care a făcut teren – adică a fost reporter, în traducere liberă.

Un editor, în definiția pe care o dau eu și pe care sînt convins că o dau cei mai mulți din branșă, e întotdeauna un ex-reporter care a acumulat experiență de-a lungul a zeci de ani de meserie și căruia biroul îi oferă o atmosferă mai comodă decât terenul. Plus că are cunoștințe RELATIV solide de limba română. Asta nu înseamnă că nu are și el stress-ul lui, graba lui – dar nu despre asta e vorba în postarea dată.

Pe scurt, editorii știu prea bine cum e treaba cu terenul. Îi înțeleg perfect pe  reporteri, pentru că și ei au fost la fel. Au bătut orașe, județe, coclauri înainte să se așeze în fața unui calculator sau în grupul de montaj.

Am făcut-o și eu

Vreo 10 ani și mi-a plăcut. Enorm. Și am păstrat dovezi. Una o postez aici, mai ales că e legată și de iarnă, zăpadă, nămeți, vehicule blocate – întâmplări de sezon. Adică n-am stat numai cu dorsalul la căldură. Din contră.

La final, o precizare: limba română maltratată nu are nicio legătură cu mersul pe teren. Părerea mea.

P.S. Observ că am scris 300 de cuvinte despre editori, reporteri, etc. Cam lungă postarea, dar aici îmi acord o derogare. Sînt, totuși, pe blogul meu. 😀 Recunosc în plus că am editat, pe ici, pe colo, postarea de față. Defect profesional. 😉