„Bună seara! Da, am avut o întâlnire față în față cu premierul Ilie Bolojan, ocazie cu care am discutat următoarele teme. (…) Consider că discuția s-a situat în cadrul reglementat de lege în privința comunicării între instituții. Dar, pentru a înlătura orice urmă de îndoială asupra profesionalismului și verticalității Curții Constituționale a României, îmi înaintez demisia din funcția de președinte al CCR. Consider acest gest o declarație prin care îmi reînnoiesc credința că Justiția este mereu independentă față de orice influențe politice.”

Într-o lume normală, dreaptă, faină, așa ar fi sunat declarația video, transmisă tuturor televiziunilor din România de președinta Curții Constituționale a României. În lumea noastră, însă, presa a primit un altfel de comunicat în care se spune, într-un limbaj de carpen, că „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.”

„Bună seara! Voi fi scurt și la obiect, așa cum mă cunoașteți. Da, am avut o întâlnire tête-à-tête în biroul președintelui Senatului cu doamna președintă a CCR, Simina Tănăsescu. Am discutat următoarele teme. Nu consider că întâlnirea a depășit cadrul comunicării normale, legale, între instituții. Nu vin cu demisia în fața dumneavoastră, nu fac gesturi populiste. Dar, fiind premier demis, solicit președintelui României și reprezentanților partidelor să nu mai caute motive ca să amâne la nesfârșit procedura de numire a unui nou prim-ministru, ba chiar să o discute în regim de urgență. Îi asigur în acest sens de întreaga mea disponibilitate. O seară bună!”

Într-o lume normală, dreaptă, faină, așa ar fi sunat declarația dată la Palatul Victoria de premierul României. În loc de asta, avem tăcere.

Nu suntem suficienți de importanți să primim explicații. Dar uneori și tăcerea e un răspuns.

E adevărat, întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu a fost dezvăluită de adversarii politici, pe care îi putem bănui de orice, numai de interes moral în aflarea adevărului, nu. Dar la astfel de acuzații și într-un context precum cel în care a avut loc discuția ”inter-instituțională”, mai ales dacă nu te simți cu insecta pe căciulă, ca personaj direct vizat faci imediat precizări complete. Și te retragi sau nu, depinde de situație. Dar asta se întâmplă într-o societate cu adevărat ideală. Sau în Germania.

P.S.1 Am simpatii printre oamenii politici din fiecare tabără, nu mă dau mironosiță integră și echidistantă. Dar dacă vreodată i-am lăudat pentru lucrurile bune – în opinia mea – pe care le-au făcut, i-am și criticat când am considerat că au greșit. Sunt și ei oameni și au dreptul la eroare, ca mine, ca tine, ca noi. Cu asumarea greșelii e o problemă atât în cazul lor, cât și la mine, la tine, la noi. 🙂

P.S.2 Cereri de lămurire a situației au făcut și șefii de instanțe din țară. Poate lor, fiind mai importanți pe scara socială decât niște jurnaliști curioși, li se va răspunde. Ori poate nu.