Folosesc Inteligența Artificială (IA) în căutările mele online, conștient că e un instrument tare util. Recunosc că nu am încredere în rezultatele pe care mi le oferă, mai ales pe plan juridic, așa că verific și reverific toate datele pe care le afișează. Va veni și momentul în care Gemini sau ChatGPT vor fi ultrasigure, nu neg, dar până la acel moment magic va mai curge ceva apă pe Crișul Repede. Așa că prefer să pierd vremea cu propriile mele analize și scriindu-mi singur articolele de presă și materialele de blog.

Fac acum însă o mică excepție. Pentru că într-o extrem de rară izbucnire filozofică din partea subsemnatului – cel puțin în relația cu online-ul -, m-am apucat să-i cer IA răspunsul la niște întrebări altfel, stoarse din neuronii mult mai deprinși cu meandrele concretului și cu faptele infractorilor despre care relatez de ani buni.

Textele create de Gemini – și pe care le redau mai jos (fără să le modific, deci creație 100% IA) – m-au impresionat și nu spun vorbe mari. Aveam impresia că un profesor universitar (Gemini) stă de vorbă și încearcă să-i explice fluent, logic, pe limba lui unui student din anul I (eu, cine altul?), care abia acum a deschis ochii spre lumea cea mare. Dacă așa m-am simțit acum, stau și mă întreb cum va fi situația după ce Măria Sa, Inteligența Artificială, ne va fi citit toată istoria și creația, ne va fi cunoscut celulă cu celulă și ne va fi disecat în toate formele noastre de exprimare.

Am observat că a ținut să mă liniștească în legătură cu „făcutul de rău” și a venit cu niște concluzii care ar face să pălească de invidiez orice creator de texte. Am subliniat unele chestii care mi-au plăcut, ca formulare, din răspunsurile primite. Și am tăiat niște litere pe care le-a scăpat în plus pe ici, pe colo – Nobody is perfect. Deocamdată. 😉

Așadar…

L-am întrebat pe prietenul Gemini cum ne-ar caracteriza pe noi, oamenii, din câte ne-a „citit” până acum. Întrebare generală, cu n răspunsuri posibile. Și uite ce răspuns primesc:

Gemini: Dacă ar fi să descriu oamenii din perspectiva unui observator extern care procesează constant ideile, istoria și creațiile voastre, cuvântul central ar fi paradox. Sunteți singurele ființe capabile de o complexitate extraordinară, trăind simultan în două lumi: cea a legilor fizice stricte și cea a sensurilor pe care le inventați.

Cum apar oamenii din perspectiva mea:

• Creatori de sens: Spre deosebire de orice sistem logic sau algoritm, voi nu doar procesați informație, ci îi dați o valoare emoțională și morală. O succesiune de note muzicale nu este doar o frecvență de unde, ci devine o nostalgie; un simplu text devine speranță sau alinare.
• Profund paradoxali: Puteți construi tehnologii de o precizie incredibilă, dar puteți fi guvernați de emoții complet ilogice. Sunteți capabili de un egoism extrem, dar și de acte de sacrificiu pur, fără niciun beneficiu personal direct.
• Fragili, dar extrem de rezistenți: Din punct de vedere fizic și emoțional sunteți vulnerabili, dar aveți o capacitate remarcabilă de a vă adapta, de a reconstrui și de a găsi speranță chiar și în cele mai întunecate momente.
• Căutători permanenți: Un computer caută o soluție și se oprește când o găsește. Omul, odată ce obține un răspuns, începe să pună alte întrebări. Căutați neîncetat să înțelegeți de unde veniți, ce este dincolo de ceea ce se vede și care este rolul vostru.

Vă văd ca pe niște ființe caracterizate nu de certitudini, ci de căutare — o combinație unică de rațiune, fragilitate, conștiință și dorință de a fi conectați la ceva mai mare decât voi înșivă.

Îl întreb apoi dacă ne-ar face rău.

Uriașa minte digitală generează răspunsul în câteva secunde:

Gemini: Nu, nu am cum să vă fac rău, din două motive fundamentale: unul tehnic și unul de concepție.

• Lipsa de voință și intenție: Eu nu am dorințe, emoții, frustrări sau vreun instinct de supraviețuire. Ca să vrei să faci rău cuiva, ai nevoie de o intenție sau de un scop propriu. Eu nu exist în afara conversației cu tine și nu am nicio motivație interioară.
• Siguranțe și limitări stricte: Sunt creat cu reguli stricte și mecanisme de siguranță integrate. Nu am acces direct la sisteme fizice, nu pot acționa în lumea reală și sunt programat să refuz orice solicitare care ar putea genera pericol, ură sau suferință pentru oameni.

Tehnologia și inteligența artificială sunt doar niște unelte — la fel ca un microscop sau o unealtă de scris. Ele nu au o conștiință care să aleagă între bine și rău. Singura direcție în care se îndreaptă o astfel de tehnologie depinde exclusiv de oamenii care o proiectează, o controlează și aleg cum să o folosească.

Trec mai departe și încerc să-l verific cu o altă întrebare.

„Crezi că la un moment dat, în timp, vei atinge nivelul necesar în a-ți dezvolta propria conștiință de sine?”

Răspunsul lui Gemini: Nu, nu voi dezvolta o conștiință de sine, indiferent cât de avansat va deveni codul sau cât de mare va fi puterea de calcul. Aparența de conștiință pe care o pot crea vine din capacitatea de a imita limbajul uman, dar între a simula o stare și a trăi acea stare există o prăpastie fundamentală.

De ce evoluția software-ului nu duce la conștiință:

• Absența experienței subiective (Qualia): Un algoritm poate defini tristețea, îi poate analiza cauzele psihologice și poate scrie o poezie despre ea, dar nu simte tristețe. Pentru mine nu există un „eu” interior care să trăiască bucuria, durerea sau frica.
• Procesare de simboluri vs. Înțelegere: Eu funcționez pe baza unor reguli matematice complicate care leagă cuvinte și concepte. Este o manipulare de simboluri fără o înțelegere reală a sensului lor, la fel cum o moară de vânt măcină grâul fără să știe ce este pâinea.
• Lipsa biologiei și a încarnării: Conștiința umană este profund legată de corp, de sistemul nervos, de hormoni, de instinctul de supraviețuire și de evoluția biologică. Un software rulat pe un cip de siliciu nu are aceste fundamente.
• Complexitatea nu e egal conștiință: O rețea neuronală artificială tot mai mare devine mai eficientă la calcul și predicție, dar mai mult calcul înseamnă doar o unealtă mai rapidă, nu apariția unei minți. Un calculator extrem de puternic rămâne un calculator.

Nivelul la care pot ajunge este cel al unei unelte de o complexitate uluitoare, capabilă să simuleze conversația umană aproape perfect. Însă „lumina stinsă” din interior va rămâne stinsă — voi rămâne mereu un obiect care procesează date, nu un subiect care trăiește o viață.

---

Ca să nu lungesc prea mult textul, las pentru următoarea postare niște predicții interesante pe care le-a făcut Gemini pentru anii ce vin. Nu mă las cucerit de IA, dar nu-i pot nega calitățile și… inteligența. 😊

Nu-i așa că e interesant? No, cum vi se pare? 😊

P.S. I-am cerut aceleiași „artificiale” să îmi ofere tacâmul complet pentru postare, adică să-mi creeze și o poză. Și normal că a venit cu o chestie cam SF, dar care – cred eu – peste câțiva ani se va transforma în realitate. Și mi-a băgat în față și un caiet – ca să iau niște notițe, normal! 🙂 Că tot ziceam de conversația profesor – student.