Două faze trase la indigo m-au făcut să-i caracterizez într-un singur cuvânt pe unii dintre pietonii care treceau azi la amiază dinspre Oradea Plaza spre piaţa Cetate (zona e cea din fotografia de pe Google StreetView): nesimţiţi.

sursa: Google StreetView

Aştept câteva minute în maşina lăsată în parcarea din faţa sediului Finanţelor judeţene şi aud la un moment dat sirenele salvării. Cu un gest reflex, caut din priviri locul de unde vine în viteză ambulanţa. E adevărat, goneşte dinspre Nufărul, cu girofarurile şi sirenele pornite – e o urgenţă, ce naiba! -, dar şoferul frânează brusc în faţa zebrei. Câţiva pietoni continuau să treacă, impasibili, deşi sirena se auzise de departe. Au tresărit şi au grăbit pasul doar când autospeciala Ambulanţei a frânat înaintea trecerii. Ciudat era că deja se făcuse roşu la pietoni, dar nesimţirea era prea mare ca să fie oprită de o banală culoare. 🙁

Maşina cu girofar a pierdut câteva secunde în dreptul „zebrei„, până când nesimţiţii au eliberat zona. Nu pare timp mult, dar în ecuaţia salvării unei vieţi contează orice clipă.

Am crezut că a fost o întâmplare, o chestie accidentală. M-am convins de contrariul după nici măcar trei minute. Acelaşi scenariu: ambulanţă cu sirene dinspre Nufărul, pietoni pe trecere, frână înaintea zebrei. O tanti ce căra câteva plase se repezise voiniceşte pe liniile albe şi era decisă să le calce în picioare pe toate, cu riscul de a opri ambulanţa. Risc care a devenit realitate, pentru că ambulanţierul a fost nevoit să calce pedala din mijloc ca să nu mai aibă un client pentru colegii săi.

În spatele bietei femei mai erau câţiva „vânoşi„, care au încercat să o imite. Ultima brumă de bun simţ sau calculele ce duceau la un posibil impact bănuiesc că au fost cele care i-au oprit la timp.

Cu ani în urmă, când mai băteam terenul ca reporter, mai discutam cu cei din serviciile de urgenţă. Nu-mi aduc aminte ca vreunul să nu fi avut de-a face în trafic cu nesimţirea unor pietoni şi neobrăzarea unor şoferi.

Până la urmă, totul se reduce la educaţie şi bun simţ. Pe care mulţi nu le au.