Ca orice om cu scaun la cap, aştept – sper că nu o veşnicie, precum după autostrăzile mioritice – să aud o explicaţie logică, pe norme clare, aplicabile, în legătură cu motivul pentru care „guristului” cu plăcuţa anti-PSD i s-a făcut dosar penal. Asta ca să nu mi se facă lehamite de o întreagă instituţie care, zic eu, nu e reprezentată doar de şefi care execută umili comenzile răzbunătoare ale mai-marilor politici.

Aş vrea să ştiu cine a hotărât că e nevoie de dosar penal pentru o înjurătură pe plăcuţa de înmatriculare. Pentru că, hai să nu ne lăsăm insultată inteligenţa prin invocarea de către şofer a dex-ului: MUIEPSD e o înjurătură, la fel ca oricare altă construcţie în care apare cuvântul magic. Să nu fim nici proşti, nici mironosiţe, ce naiba! Râd de noi suporterii de pe stadioane care numai la dusul cu vorba nu se gândesc când îi urează chestii orale echipei adverse.

Revenind, sînt curios care e mintea luminată care a invocat faptul că maşina „suedezului” nu are drept de circulaţie în România, deşi plăcuţa cu înşiruirea respectivă de litere a fost emisă cât se poate de legal şi poate fi folosită în toată Europa asta mare. De ce timp de două săptămâni niciun mare şef din instituţia cu epoleţi nu a observat că numărul de înmatriculare încalcă nu regulile privind înmatricularea, ci morala şi normele bunului simţ?

Pentru că din punctul ăsta de vedere, dincolo de evidentul mesaj politic pe care îl transmite, MUIEPSD nu e cu nimic mai breaz decât un neaoş BAGP**A trântit pe nişte plăcuţe de înmatriculare. Iar asta sună mai degrabă a contravenţie şi se rezolvă prin aplicarea altei legi – cei cu experienţă în domeniul juridic mă pot contrazice. Sau nu.

Cazul ăsta putea fi rezolvat simplu, încă de acum două săptămâni. Asta dacă un poliţist de frontieră cu sânge în instalaţie parcurgea nişte etape logice:

• îl oprea în vamă pe şoferul în cauză
• îşi suna şeful care îi şi răspundea. Iar când superiorul auzea cuvântul „muie”, nu o lua personal, ci vorbea mai sus şi tot aşa, astfel încât, ajungând la Interpol, situaţia se lămurea într-o oră, două. Mă gândesc că or fi şi căi de a ocoli birocraţia.
• aflând că are şi plăcuţele de bază, îl obliga să şi le monteze în locul celor injurioase.

Dacă toate astea se întâmplau, azi nu mai urmărea tot poporu’ telenovela plăcuţelor suedeze făcute celebre nu atât de mesajul lor politic, cât de bâlbele ulterioare ale autorităţilor. Şi şefii Poliţiei nu se mai făceau de râs aşa cum au reuşit în direct la TV şi live pe internet.

Şi, în ciuda zecilor de mii de mesaje nasoale şi a aprecierilor gen „o stea” pe Facebook, eu nu demonizez o întreagă instituţie. Cunosc atâţia oameni profesionişti în Poliţie încât nu mai pun botul la apelative gen „miliţieni„, „bocteri” sau „Garcea„.

Doar că mi-aş dori ca oamenii ăştia buni în meseria lor să iasă mai des în faţă, în detrimentul unor uscături sau al unor şefi vremelnici şi bâlbâiţi.

P.S. Şi să mă lase şoferul care apare acum pe toate ecranele, cu plângerea lui penală cu tot. Şi-a atins ţinta cu vârf şi îndesat, chiar cu ajutorul autorităţilor, şi a transmis mesajul mai mult decât ar fi crezut. Numai victimă nu-l văd.