Despre ștergătoare de parbriz e vorba și despre ciudații care au făcut o pasiune din a le ridica. Locatari la bloc, supărați că le ocupi locul pe care s-au înstăpânit cu sau fără document, exemplarele astea aleg calea non-verbală și non-verticală de a te înjura.

Că așa le e la îndemână. Personaje dominate de răutate și supărate până și pe aerul care se mișcă prin cameră, se agită că nu mai au unde parca. Le pot înțelege încruntarea dacă au dobândit locul respectiv contra unei sume plătite la asociație.

Dar când nu au făcut așa ceva, iar locul nu e marcat cu numărul de înmatriculare al vreunui vehicul, ci e doar moștenit din tată în fiu, îmi permit să fiu total neînțelegător cu astfel de idioți care ridică ștergătoarele doar pentru a-ți comunica greșeala uriașă pe care ai făcut-o.

Așa cum nu l-am înțeles aseară pe un bădăran care a utilizat aceeași metodă pentru a-mi arăta că i-am ocupat locul. Nemarcat, precizez. Și pe care nu am stat mai mult de o oră.

Cum să scrii un bilet fără să te opintești cu niște ștergătoare

Nu știu dacă o astfel de modalitate de comunicare se regăsește și în altă țară ori e tipic mioritică. Sunt însă dispus să le ofer ”ridicătorilor” de ștergătoare, gratuit, un curs de scriere și editare a unor bilețele pe care să le lase pe mașina ”contravenientului”.

Ar fi de bun simț, elegant și civilizat dacă ar apela la metoda asta.

Promit că le explic cum se poate scrie, fără înjurături și cuvinte obscene, un mesaj de atenționare. Și cum poți porni de la premisa că ăl de ți-a ocupat locul nu e dușmanul tău. Și nici nu are nevoie să-i demontezi mașina începând de la ștergătoare

P.S. Da, știu, mai există și specia ”dă-i o cheie”. Îi știți, ăia de-s tinichigii ratați și îți desenează mașina cu diferite simboluri de abecedar (linii, curbe, puncte). Pentru ei nu am cursuri de oferit. Cel mult un ciomag și un apel la 112.