”Impertinență maximă din partea autorităților! Umblăm să dăm amenzi și la noi în scări trăiesc șobolani, șoareci etc… Apoi dezinfecția, ce să zic… Rușine!”
”Eu nu am văzut bloc în orașul ăsta să se dezinfecteze! Nicio atitudine!”
Zeci, poate sute de orădeni își revarsă nemulțumirile pe Facebook. Pot fi înțeleși. Sunt nervoși și sătui ca, după săptămâni de stat în case, să poată ieși doar în anumite condiții, cu hârtia în mână. Încep să se simtă izolați nu doar unii față de ceilalți, ci și de autorități. Care, certându-i ori amenințându-i cu amenzi, le cer să respecte restricții peste restricții, să nu facă, să nu meargă, să nu…
Ceea ce majoritatea respectă. Știe că e spre binele tuturor.
Așteptăm autoritățile sau acționăm?
Dar autoritățile ce fac pentru noi? – se întreabă oamenii. Mai ales locatarii blocurilor din oraș, la ale căror intrări administrația locală e obligată printr-o ordonanță militară să pună dispozitive cu dezinfectanții ceruți de toată lumea.
Dar nu a făcut-o până acum, deși au trecut câteva zile de când ordonanța 4 a intrat în vigoare. „Până în prezent, din lipsă de stocuri, nu suntem în măsură să asigurăm acest necesar (dispozitive cu soluții dezinfectante – n.n.)”, a explicat Primăria Oradea.
În schimb, din 6 aprilie este promisă dezinfectarea scărilor de bloc din Oradea.
Oamenii așteaptă mereu implicarea autorităților – și pe bună dreptate. Dar rari sunt cei care iau ei înșiși măsuri. Nu trebuie să spălăm străzi ori să cumpărăm echipamente pentru spitale. Însă uităm că blocul e, mai întâi de toate, casa noastră pe care suntem datori să o protejăm.
”Eu aștept să văd acel dispenser de dezinfectant la intrarea în scară (l-aș fi pus eu personal, dacă aș fi găsit de cumpărat)” – singurul mesaj în care o doamnă se arată dispusă să facă ea însăși ceva până să intervină primăria.
Dacă vor, asociațiile de proprietari se pot gospodări singure în acest sens. Există un fond de rulment din care pot fi cumpărați dezinfectanții ce pot fi puși pe casa scării. Nu neapărat în dispozitive sofisticate – e suficient și un banal flacon. Legat și acela, ca să nu dispară. Deși nu cred că vreun locatar ar subtiliza recipientul – ne respectăm măcar atât.
Iar pentru asta acordul proprietarilor se poate obține ușor dacă șefii de scară s-ar pune în mișcare și ar scoate din agende numerele de telefon ale vecinilor. Și apoi, toți împreună, ar pierde câteva ore din viață pentru a găsi și cumpăra dezinfectanții.
(Chiar sunt curios dacă vreo asociație/scară de bloc din Oradea a recurs la o astfel de metodă.)
E adevărat, e posibil să nu găsească dezinfectanții necesari. Dar măcar sunt împăcați că au încercat, nu au stat să aștepte implicarea autorităților. Cine știe: poate flaconul ăla cu dezinfectant ne salvează pe toți din bloc de la îmbolnăvire. 😊
Exemplul Baia Mare – bun sau nu?
”Așa campanie ar trebui făcută și în Oradea. Totuși, peste puțin timp – sau mai mult – va trebui să votăm, așa că…”
Mesajul stă scris la o postare care anunță că, în Baia Mare, primăria le împarte localnicilor zeci de mii de pachete cu mănuși, măști, spirt și gel dezinfectant. Celor mai mulți li se pare o idee bună. Alții nu-s de acord.
”Cred că majoritatea avem aceste produse. (…) Să fie ajutați asistații social și, dacă sunt bani, să se doteze spitalele cu ce este necesar.”
Măsura băimărenilor are o tentă populistă, electorală. Doar că în pungile altădată cu ulei, zahăr și făină stau acum produse esențiale în vremea pandemiei.
Ar fi nevoie de aceste ajutoare, dar numai pentru cei care nu au posibilități financiare. Ceilalți putem să cumpărăm produsele din farmaciile ori magazinele în care autoritățile centrale să se asigure că sunt stocurile necesare și prețurile nedublate.
În schimb, din partea autorităților locale aș aștepta o eșalonare a plăților pentru căldura distribuită în oraș începând cu luna februarie. Sunt facturi uriașe care, dacă ar putea fi achitate în rate, fără penalizări, de-a lungul următoarelor șase luni, ar oferi o gură de oxigen unei populații și așa afectată financiar de criza coronavirusului.
foto: radiotargujiu.ro
