Sint un tip care isi face meseria cu drag. Pentru ca imi place. Pentru ca, din punctul asta de vedere, ma simt mai apropiat de colegii teutoni din UE, decat de unii balcanici care se distreaza invocand diverse parti anatomice si punand unele litere in fata initialelor Uniunii, din care se formeaza cuvinte „delicate”, de alcov.
Nu am tras chiulul niciodata, pentru ca asa consideram ca-mi bat joc de oamenii care se uita la stirea pe care am facut-o si nu vor intelege ce am vrut sa le spun. Nu-mi ridic statuie, nu am nevoie de ea. Nici macar de recunoasterea meritelor de catre altii.
Vreau doar sa-mi fie respectata meseria. Mai ales din punct de vedere financiar. Sa nu mai fiu nevoit la varsta asta sa le cer ajutorul parintilor care sa-mi platesc o nenorocita de rata la banca. Vreau sa-mi primesc la timp recunoasterea financiara a muncii pe care am facut-o corect si la timp. Daca acest lucru nu se intampla, simt cum alunec pe panta „misenrupismului”. Nu mai am nici o tragere de inima. Desi spun asta, sint sigur ca-mi voi face meseria la fel de implicat ca pana acum. Pana la un punct.
Nu-mi iese din cap o intamplare povestita de cineva apropiat mie. Totul cat se poate de real. Se zice ca angajatul unei filiale din Romania a unei firme germane s-a dus la sefi si le-a cerut marire de salar, considerand ca trebuie platit in plus pentru munca depusa. Nu a primit suma ceruta, ci…mult mai mult. Nemtii au apreciat ca merita mult mai mult decat a cerut! Ei stiu sa aprecieze valoarea.
Romanii inca nu. Si de aceea, vorba ciobanului intelectual, mie sistemul „imi repugna!”
Daca eunu te inteleg la faza asta..nu stiu cine ar putea:-)))
Vechea garda de securisti actuali afaceristi de succes o sa dispara cam in 15 ani. Cei noi vor veni cu alta gandire. Valoarea va fi din nou apreciata. Pana atunci ramane sa ne lovim de incompetenti in funtii de raspundere, imbecili pe posturi de sef, inculti pe posturi de politisti. Atunci noi vom putea sa cerem sa ni se plateasca valoarea.
Totusi ma distreaza modul in care la locul meu de munca o multime de colegi obtin peste noapte diploma de studii superioare. Si multi gandesc la marire. Din referent executant se vad mai sefi de birouri sau servicii. Culmea, cu facultatea facuta la Beius, Marghita sau Steiiiii, cumparand examenele si neprezentandu-se nici la un curs. Deci unde e valoarea…? Pe cine sa promovez? Eu stiu …dar sunt altii mai sus care gandesc politic…nu valoric. Aici e problema.
Facultatile de garsoniera …asta e o mare problema. Presa ar trebui sa se sesizeze si sa creze un curent anti asemenea modalitati de obtinere a studiilor. toate trebuie sa aiba o limita…devenim o tara de inculti si imbecili cu diplome de superioare. Cand am terminat eu diploma reprezenta ceva dar acum toata lumea o obtine in 2 sau 3 ani contra unor sume de bani.
IERI, jumatate de redactie isi fractura mintea in milioane de atomi pe un joc numit conquiztador, sau cam asa ceva, si erau nervosi ca ii depasesc altii la inteligenta…altii…inroseau tastatura si mess-ul. Ieri am facut de toate: preluat stiri, corectat, relee…s.a.m.d. Nici macar Tetris sau Volei pe calculator nu stiu sa joc asa cum trebuie. Azi, ma rog de cine apuc sa ma invete intr-ale voice-ului. Ma chinui sa invat cat mai multe in fiecare zi. Fac munca voluntara, in fiecare zi, si bani…ioc!!! Plata mea rezida deocamdata in prietenia celor din jurul meu, si bucuria ca am mai invatat una, alta. Restul e…tacere!!! Vorba filmului nou aparut acuma la romani. Toate bune, si sarace!!!
Subscriu si eu cu fiecare zi ce trece la aceasta stare de spirit. Misto rau la CNM!
baa, atata va plangeti da nu misca unul in front.lehame in pace!
eu nu ma plang, eu constat. daca citeai cu atentie ce am scris ai fi vazut de ce nu misc – inca – in front. spre deosebire de altii, mari smecheri, care injurau televiziunea asta si-si bagau toate in ea, dar umblau pe la spate ca sa ramana si sa ajunga mari sefi, eu de putine ori am zis ceva. iar cand nu o sa mai rezist, o sa plec! nu sint ciorbea, sa amenint cu demisia doar ca sa se roage altii de mine in genunchi ca sa raman. si, spre deosebire de multi alti, dar asemenea unora, putini, foarte putini, eu imi iubesc meseria.
oricum, desi am incercat sa-ti explic, nu cred ca ai inteles ceva! si daca nu-ti convine, nu citi! e mare internetu’ asta, preumbla-te pe unde-ti place.