Aseara am renuntat sa scriu pe blog. Am avut un motiv: Sicko, filmul lui Michael Moore. Il aveam de mai mult timp pe cd, dar nu l-am vazut pana acum si am profitat ca l-a dat Pro Cinema. Un documentar dur, acid, care dezvaluie subteranele sistemului american de sanatate. Un sistem pe care eu il credeam ideal, unul dintre cele mai bune din lume.
Mi-am dat seama ca imaginea mea se baza pe cliseele vandute de „uzina de vise” hollywoodiana. Americanii sint pe locul 38 in lume in ceea ce priveste serviciile medicale acordate propriilor cetateni. Nu intru in detalii, filmul lui Moore trebuie vazut. Asta chiar daca, spre disperarea unor „deontologi”, inclina spre preamarirea sistemelor cubaneze, franceze sau britanice. Si de ce nu ar face-o, din moment ce in cadrul acestora populatia beneficiaza de asistenta medicala gratuita – e memorabila figura supusilor reginei care se uita tampiti la Moore cand sint intrebati daca se plateste pentru nastere sau alte ingrijiri medicale. Apropo: in Anglia, fiecare reteta, indiferent ca va cuprinde 10 sau 100 de medicamente costa 6,65 de lire – ceva mai mult de 30 de lei, iar in Franta statul iti trimite acasa o bona, pentru ca mama bebelusului sa mai poata sa-si vada si de-ale ei.
Daca Michael Moore ar face un film despre sistemul sanitar din Romania cred ca i-ar trebui ceva timp doar sa-si dea seama ce se intampla. Mie unul nu-mi iese din cap intamplarea petrecuta in urma cu cativa ani, cand, pana nu i-am intins o bancnota de 50 de mii de lei, asistenta nu i-a dat tatalui meu un calmant.
Cu un ministru ciudat, care nu cred ca stie despre ce e vorba in domeniul pe care -cica- il conduce, sanatatea romaneasca are mult pana departe. Eugen Nicolaescu vorbeste in dodii, ma enerveaza de fiecare data, habar nu are cat trebuie sa plateasca un bolnav pentru medicamente si a facut o singura fapta buna: l-a numit pe doctorul Raed Arafat ca secretar de stat in Ministerul Sanatatii. Seful SMURD stie cu ce se mananca sanatatea, vine din sistem, stie ce trebuie pus la punct. Nicolaescu ramane ceea ce a fost mereu: un simplu politician. Si pe mine, cei de genul lui nu ma impresioneaza. Ma lasa rece.
Si totusi, nu-i totul pierdut. La spitalul TBC s-au facut multe schimbari, saloanele arata decent, cu termopane, mancarea se serveste in caserole de unica folosinta, sint medicamente, chiar daca unele asistente se mai cred sefe la vreun institut de retardati.
Ce m-a lovit a fost imaginea receptiei 🙂 de la spitalul judetean. Am trecut vineri pe acolo, fortat de ceva probleme familiale, si m-am trezit in fata unui hol, in care asistentele stateau in spatele unei „Primiri” ce semana foarte mult cu ceea ce vedem de obicei in filme. M-au indrumat politicos spre laboratorul unde aveam de mers, iar portarul a sarit, gentil, sa-mi deschida usa. Mai sa-mi trag niste palme, sa ma trezesc. Unde era ala care ma aborda diplomatic „Aloooo, domnu’, inghe mereti?!” sau bodyguardu’ in costum de cocalar care pazea intrarea mai rau ca un militar depozitul de arme, asta pana cand vedea o bancnota? Hmmm…lipseau.
Bine, mi-am revenit repede din placerea celor vazute cand, putin mai tarziu, tata a fost tinut pe holuri vreo 4 ore pana i s-a facut o banala operatiune medicala, de un sfert de ora.
Daca var pentrupereti mai gasim, var pentru sufletele oamenilor din sistem …ceva mai greu. din fericire intalnesc uneori si exemple care imi spun ca se poate. o problema medicala m-a trimis la un om care nu ma cunostea, nu-mi datora nimic. Am fost de sase ori pana acum. Din atitudinea lui de la prima noastra intalnire am inteles ca nu am ce cauta cu atentii, ca vrea doar sa-si faca meseria. Oricum, respectul meu pentru cel caruia nu-i dau numele aici si sincer…cred ca se poate.
Nicolaescu ar trebui sa vada ca avem deja spitale si nu mai trebuiesc construite inca 8 care vor manca bugetul sanatatii pe 10 ani de aici inainte. pe urma trebuie obligatoriu sa vada ca si spitalele conduse de altii decat penelisti trebuie sa primeasca fonduri pentru reparatii si reabilitari. Nu doar Steiul cu directori penelisti si doua sectii ci si Beiusul cu 13 sectii si doua stationare vechi de100 de ani, chiar daca conducerea nu-i de aceeasi orientare politica. Nu doar Oradea cu 5 spitale si milioane de interese ci si Beiusul cu mii de internari anual si peste 100.000 de locuitori arondati. Pe urma ministrul trebuie sa renunte la sistemul actual de finantare a spitalelor pe criterii strict politice ci sa o faca pe criterii de performanta.