Sînt subiectiv, că aici îmi pot permite

Ca jurnalist încerc să fiu imparţial. Şi sper că reuşesc. Ştiu şi recunosc că obiectivitatea 100% e un vis frumos, parte a teoriei care nu-şi găseşte aplicare într-o realitate imperfectă. Însă, ca om simplu, trăitor în ţara asta, am subiectivismul meu. Cu o precizare: îl ţin în frâu ca angajat la televiziune şi îi dau drumul să se manifeste doar atunci când nu editez vreo ştire, montez un material sau pun informaţiile în jurnal.

Paranteză. Chestia cu formatorii de opinie mi se pare o idioţenie. Un jurnalist nu formulează opinii, ci prezintă oamenilor nişte date pentru ca aceştia să-şi formeze o părere. Editorialiştii sînt altă mâncare de peşte. Închid paranteza.

Chiar dacă politica îmi face silă de cele mai multe ori, am şi eu simpatiile mele printre politicieni. Foarte, extrem de puţine. Vorbesc despre oameni al căror fel de a fi, de a vorbi şi ale căror idei îmi atrag atenţia. Ţin prea puţin cont de culoarea politică, pentru că în ţara asta nu contează doctrina, ci interesele. Cred că roşul, portocaliul sau albastrul sînt culori frumoase, care însă nu pot acoperi căcăniul politicii mioritice. Mai cred că oameni deştepti şi interesanţi există în fiecare partid, dar sînt al naibii de puţini şi gura le este astupată de pumnul altora, mai ai dracului, populişti, şmecheri, interesaţi doar de propria burtă.

Recunosc. Nu-mi plac liberalii, chiar defel. Dar că mă încântă modul de acţiune şi de gândire a lui Ilie Bolojan. Unii îl contestă, dar eu văd ce a reuşit să facă în Bihor, în calitate de prefect, şi la Bucureşti, ca secretar general al Guvernului. E tipul ăla serios, cu o exprimare clară, fluidă, logică, fără glumiţele penibile ale unor politicieni versaţi şi fără obrajii groşi ai altora, înroşiţi de niscaiva lichide. Dacă va reuşi să fie primar, sper să rămână acelaşi, să fie mâna de fier de care are nevoie oraşul acesta şi să nu facă nici un fel de compromis.

Ca manifestări electorale, până acum a fost decent, fără cretinismele regizate din campania specific balcanică ale politicienilor români. Nu a aruncat cu declaraţii populiste şi nu a lansat atacuri grosolane. Ca scriitor la blog, mă declar încântat că Ilie Bolojan a înţeles importanţa postărilor pe pagina personală. Şi mai e şi personaj de benzi desenate 🙂 (Cei care vor să le vadă, pot da un google search sau să meargă direct pe blogul lui Ilie Bolojan.)

Ştiu că, până la urmă, Bolojan face parte din clasa politică. Dar parcă are ceva diferit. Comparaţi toţi candidaţii la Primărie şi găsiţi ce.

P.S. Şi Mihai Groza e un om interesant. De bun simt. Ca politician nu m-a prea interesat. Cel puţin până când a fost pus primar. Interimar. Atunci mi s-a părut că s-a schimbat.

Fără categorie

  1. Adevarul e ca Bolojan e un politician bun. S-a vazut din fapte si nu din vorbe. Pacat ca face parte dintr-un partid care nu va mai fi la guvernare. Deci nu va avea sprijin de la Centru. Dar io zic ca va face treaba ca Primar.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.