„Liber de 8 martie? Asta e ştire?”

Nu ştim tot, nici nu avem pretenţia, dar punem întrebări. Şi nici nu sînt adeptul jurnaliştilor-procurori. Am zis-o şi o susţin mereu: cei care lucrează în presă – mai ales ştiriştii – TREBUIE să prezinte realitatea în mod corect, cu probe, fără să se supună presiunilor, de oriunde ar veni acestea.

Trebuie să întrebi oameni care îţi pot oferi informaţii, să dialoghezi cu ei şi, mai ales, să obţii date corecte. Când nu ţi le oferă, ai surse de la care oricum poţi afla ce se întâmplă. Iar cei puşi să-ţi ofere în mod oficial informaţii sînt prinşi cu ocaua mică şi reacţionează în fel şi chip.

Aşa s-a întâmplat de 8 martie, când am vrut să aflăm câte instituţii au dat liber angajatelor. „Ce întrebare e asta?” – am fost întrebat la rândul meu de unii dintre cei pe care colegii mei îi sunaseră în legătură cu acest subiect. Alţii au dat-o la întors, că nu ştiu, că femeile lucrează, „mă rog, unele… care au de lucru, că doar na…”, că „uite, mă interesez, dacă asta-i ştire” şi au sfârşit în ironii ieftine.

Nu căutăm ştiri acolo unde nu sînt. Era vorba de o informaţie simplă, pe care trebuia să o inserăm într-un material mai amplu despre 8 martie – şi până la urmă am făcut-o. Dar mulţi dintre cei chestionaţi au părut intrigaţi de interesul nostru pentru această problemă care numai problemă nu e. Au fost morocănoşi, ironici, ne-au tratat cu superioritate – „Hai, mă! Ăsta-i subiect?” – „Da, e şi ăsta un subiect!” Jandarmii şi poliţiştii de frontieră au recunoscut franc: doamnele au primit liber. La Primărie s-a lucrat. Iar singurul purtător de cuvânt care, într-adevăr, şi-a făcut meseria a fost Mircea Jacan, cel care ţine legătura cu presa din partea Consiliului Judeţean. Jurnalist cu vechi state, Mircea a cerut timp să se informeze şi ne-a răspuns fără figuri: „Potrivit contractului colectiv de muncă, angajatele CJ au liber de 8 martie. Cele care au venit la muncă pentru a întocmi acte necesare desfăşurării activităţii instituţiei şi-au luat liber vineri.” Punct.

Ce era aşa de greu? Domnilor şi doamnelor, faptul că femeile din instituţii au primit liber de 8 martie sau au mers acasă mai repede nu a dus la căderea economiei naţionale. Pe undeva e normal să le faci un mic favor de acest gen doamnelor. Dar nu mi se pare normal să negi evidenţa şi să vrei să transmiţi altceva decât realitatea. Oricum aţi lua-o, asta se numeşte minciună. „Nu dă bine în faţa şefilor, ştii cum e!” Aşa o fi, dar parcă mai bine dă să-ţi asumi o decizie, fie ea atât de neimportantă cum e asta.

Cum o fi atunci în cazul altor hotărâri, mult mai importante?

Fără categorie

  1. Se mai numeste neasumarea raspunderii. E plina lumea de sefi care nu-si asuma nimic. Din cauza asta avem o tara stearsa in cadere libera. Sefi slabi, nepregatiti, politruci ordinari.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.