Heaven can wait

Luna îşi aruncă razele palide prin geamul maşinii, dar nu am timp să o admir. Conduc şi-s atent la drum. Nu de alta, dar e plin de gropi, 🙁 pe care abia le descoperi ziua, darmite când e noapte. Am fost în satul fetei mele şi acum mă întorc acasă, la Oradea. Arunc ochii spre…

Continue reading →

Umbre pe cer

De când am aparatul de fotografiat, „fotez” cam tot ce prind. Într-o zi, în oraş şi apoi în sat am prins în imagini nişte nori. Nu e aparatul atât de performant, dar şi-a făcut treaba. Mi-am amintit de nori acum, că tot e cod galben de furtuni. Apropo, stau pregătit, poate prind ceva 😉 Microbul…

Continue reading →

Uliţa copilăriei

– Vă salut, domn’ profesor! – Să trăieşti, domnu’ Laboş! Ai mai venit pe acasă? De câte ori mergeam pe acasă, îl întâlneam pe domnul Balint. Fostul profesor de istorie trecea zilnic pe stradă, călare pe bicicleta-i veche. Vorbea molcom, iar în urmă cu câţiva ani, când trăia tata, nu refuza un pahar de vorbă,…

Continue reading →