În ciuda imaginii de poet neînţeles şi geniu nepătruns al istovitoarelor plecări pe teren, plus maestru al imaginilor obţinute printre flăcări ori din buza canalului, 😉 Robi rămâne o sumă de calităţi (mai ales 😀 ), dar şi de defecte (puţine, tare puţine, dar…na, sînt). Ţin la el şi e un om tare drag, încă de când ne-am cunoscut; cu atât mai mult acum.
E o plăcere să lucrezi alături de el şi cu el, chiar dacă sînt convins că nu a înţeles mare lucru din ce am scris aici. 😀 Acum râdem mai mult în redacţie, decât pe teren şi e super aşa. Ăsta e Robi, pur şi simplu!
O să îmbătrânim, dar Robi nu se va schimba şi va rămâne cel puţin ca în fotografiile de mai sus. Dacă o să rămânem hoveri, nici că-mi pasă că va avea părul la fel de mare. 😀
Da un pic a Roberta in pozele astea :)). Oricum ai dreptate 😛