Am căutat două săptămâni pe internet, printre forumuri şi review-uri, dar nu degeaba. Am găsit un telefon de care am nevoie. Lucrat fin, o adevărată delectare pentru văz, inteligent şi rapid – ca proprietarul. 😉

Când am decis să-mi iau Optimus G varianta E975 black de la LG parcursesem deja sute de pagini de internet, citisem cam tot atâtea păreri şi văzusem clipuri peste clipuri. Mi s-a părut maşinăria ideală prin raportul calitate-preţ şi acum, după ce am butonat telefonul preţ de aproape alte două săptămâni, zic că nu am greşit.

Să ne înţelegem. Nu sînt genul de fan care instalează tot felul de minuni pe aparatul pe care îl butonează de când se ridică din pat până se culcă înapoi, trecând prin fazele băut cafea, mers la toaletă, ascultat muzică în drum spre birou, vorbit cu toată lumea prin apeluri/SMS şi scris/check-in pe facebook. Mie îmi place să am un telefon bun de vorbit, eventual de făcut poze în caz că nu-mi merge aparatul foto şi de intrat pe net când am wi-fi şi niciun calculator la dispoziţie.

– E mai fain decât în poze! Asta mi-am spus când curierul mi l-a adus de la evomag.ro (serioşi, băieţii!)

Adevărul e că Optimus G arată excelent. Colegul Emil Cristea, cunoscător într’ale mobilelor, a observat calitatea finisajelor, lipsa colţurilor, sticla de gorilă 2 🙂 şi ecranul mai mult decât suficient, de 4,7 inchi. Culoarea neagră îi dă un aer grav, care e rapid destrămat de gadgeturile pe care le dezvăluie din momentul în care îl deschizi, printr-un clipocit mişto – auzit când îi deblochezi ecranul.

Telefonul coreenilor se mişcă fulgerător – doar are patru inimi. Culorile de pe ecran sunt extrem de clare, se conectează repede şi se menţine legat la o reţea wireless – chiar şi acolo unde un iPad, de exemplu, pierde semnalul. În plus, are toate aplicaţiile de la Google, doar e frate cu Nexus, produs în colaborare cu cel mai aspru motor de căutare din lume.

Mi-a plăcut funcţia QSlide, care îţi permite să ai două ferestre de navigare prin meniu, şi încă mai caut modalităţi să mă conectez la un televizor ca să văd cu arată şmecheria cu dual screen – probabil că e nevoie de un monitor mai deştept.

Bateria e ok pentru un smartphone – ţine cam o zi jumate dacă îi ţin wireless-ul activat şi fac tot felul de jonglerii cu el. E suficient, nici nu cred că se poate mai mult.

La capitolul audio stă excelent.

Aud perfect, eu, care sunt destul pretenţios în sensul ăsta, şi sper că sînt auzit la fel. Apropo de sunet, am observat când filmez că ambianţa se aude foarte bine – nu de alta, dar am un microfon care, cică, taie din zgomotul de fond.

Camera de 13 megapixeli nu e neapărat cum mă aşteptam eu, dar e bună în concedii sau pe la un chef, o nuntă, un botez – dacă eşti pe post de invitat şi îţi faci poze pentru arhiva personală. Face faţă cam greu în condiţii de iluminare scăzută, dar în rest e ok: îţi detectează faţa şi face nişte fotografii panoramice foarte interesante. Exemple, mai jos:

Nu o mai întind mult. LG îşi merită banii şi cred că va fi telefonul meu multă vreme de acum încolo.

P.S. I-am comandat şi o husă, ca să-l protejez de lovituri şi zgârâieturi. Că acum sîntem hoveri! 😀