Uneori am scris zilnic. Altădată rătăceam câte o postare la două săptămână. Nu-mi făceam mari probleme dacă nu apucam să-l updatez la timp, să-i modific header-ul ori să verific câţi oameni au mai citit ce am scris. „E alter-ego-ul meu virtual, deci mă înţelege!”

Nu i-am simţit lipsa şi nici nu i-am apreciat prezenţa până în momentul în care a făcut un atac cerebral, un infarct, ziceţi-i cum vreţi, şi… s-a oprit. S-a întâmplat miercuri dimineaţa, în timpul obişnuitei cafele matinale pe care ne-o bem împreună: eu, blogul meu şi EuropaFM. 🙂

Amicul Gas, omul care mă ajută pentru că… Beiuş 😀 – altfel, mi-a dat de înţeles că xxxxxxx (cenzurat 🙂 ) – şi îmi ţine în viaţă partea tehnică a blogului, m-a anunţat printr-un mesaj că al meu colţ de internet a luat-o razna şi a trimis 600 de mailuri într-o oră. „Probleme de securitate”, îmi zicea Gas.

Am pus în funcţiune programul care se ocupă de securitatea blogului şi, pentru că nu-s expertul care aş vrea să fiu, am şters ceva ce el mi-a arătat că e potenţial periculos. Ei, din momentul ăla, gata acces pe pagină. În locul postărilor mele a apărut o pagină albă, rece, care mi-a întins nervii la maxim timp de două zile. Între timp, şi Google m-a avertizat că risc să fiu interzis pentru blogul meu făcuse pe infractorul şi trimisese mailuri prin care cerea tot felul de date. Phishing, carevasăzică. 🙁

Două zile în care mă mâncau degetele să scriu. Orice: despre campionatul mondial – mai ales, despre ploaia care a venit după săptămâni de secetă, despre mine şi Neia mea, despre fotografiile pe care le mai fac din când în când. Orice! Un coleg mă sfătuia să scriu pe Facebook. Ne! N-are acelaşi farmec ca pe blog.

„A crescut în ultimul timp„, mi-a zis Gogu, tehnicul cel mai tare din Digi 😀 , referindu-se, evident, la blogul subsemnatului. Confirm. Are aproape 7 ani şi aproape 900 de postări, deci are cu ce să crească.

Am accesat adresa blogului de mai multe ori, ceas după ceas, în speranţa că pagina albă va dispărea şi vor reapărea postările. După 2 zile de mentenanţă, Gas mi l-a resuscitat şi l-a readus la viaţă. Mi-a dat unele indicaţii terapeutice şi mă gândesc serios să le respect. Mi-a lipsit blogul, aşa că voi avea mai mare grijă de el. E o parte din subsemnatul, aruncată în lumea internetului.

Ufff, bine m-am întors! Aşa că, la muncă! 😀