Un weekend… beton

– Ceva slănină prăjită? Un grătar? Bere?

Robi, colegul meu cameraman, m-a luat în primire de cum am intrat în firmă. Veneam după un weekend liber, fără telefoane de la Bucureşti şi fără mailuri ţinute deschise non-stop, aşa că întrebările lui cereau un răspuns afirmativ.

– Nici vorbă! Am spart trotuarul din faţa casei şi am turnat betoane . 😀

Robi a zâmbit neîncrezător. Cum să toarne beton un tip care toată ziua plezneşte tastele computerului? Cum să folosească betoniera şi barosul unul care stă cinci zile la rând adunat de spate într-un birou, zgâindu-se în televizor ori în ecranul laptopului? Cam multe întrebări la care colegul meu nu părea dispus să răspundă decât cu „Ne, nu cred!

Acum, sincer să fiu, Robi mă ştie de ani buni, aşa că bănuiesc că şi-a dat seama că nu glumesc, mai ales că pielea mea, care are de regulă o tentă mediteraneeană 😉 , avea un bronz şi mai accentuat după zilele libere de la sfârşit de săptămână. Era şi ăsta un indiciu că am stat în soare mai mult decât de obicei, chiar dacă nu preciza motivul pentru care am făcut-o. 🙂

Dar am şi dovezile ocupaţiei mele de weekend-ul trecut, când, alături de Ionuţ, meşterul priceput la toate – pe bune, e electrician, zidar, zugrav, instalator, mecanic – am dat la lopată, am făcut betoane pe care, evident, le-am turnat, am spart altele, am scos rădăcinile incredibil de groase ale unui tei şi… Şi nu mai spun ce am făcut pentru că s-ar considera că mă laud. 😀

Dar am făcut şi, cum spuneam, am şi dovezile. Foto.

pod cum era inainte1pod cum era inainte

Aşa arăta podul din faţa casei din sat, după ce „meseriaşii” care au schimbat conducta de apă şi-au făcut treaba. Tipic româneşte, au spart betonul, au adunat bucăţile într-un colţ şi au plecat. Am fost obligat să nivelez puţin movila de pământ pe care au lăast-o peste locul spart, ca să pot trece cu maşina.

trotuar cum era inainte

O bună bucată din trotuar a fost ridicată pur şi simplu de rădăcinile imense ale unui tei, pe care l-am şi ucis pentru asta, cu ajutorul unui „ucigaş plătit” 😉 din sat. De aceea am decis să spargem betonul din acest loc şi să turnăm altul. Ceea ce am şi făcut. Am luat un baros şi un topor: cu primul am spart betonul, cu al doilea am tăiat rădăcinile.

trotuar spartpod spart

Împreună cu Ionuţ, am trecut la lopată şi betonieră.

ionut la betonieraionut la beton

După 12 ore de muncă, cu mici pauze de hidratare – numai eu am băut vreo 5 litri de apă, în care am putut şi să fac câteva poze, dar şi să car găleţi cu apă trasă din fântână – robinetele au fost uscate în acea zi, motiv pentru care le „mulţumesc” celor de la compania de apă -, am reuşit să terminăm. 😀

Slănina prăjită şi grătarul le-am lăsat pe altădată. Dar nu mi-a părut rău. Am mai bifat o calitate în CV-ul personal: ştiu să torn betoane. 😀 Cred că l-am convins şi pe Robi de asta!

P.S. 1 Toată munca s-a petrecut acum o săptămână. Nu am scris de ea pe blog din două motive: campionatul mondial şi durerea de spate şi de mâini. 😀 A doua a trecut, prima nu.

P.S. 2 Ziceam de Ionuţ că e un meşter bun la toate. Repet, chiar e! Şi mai are două calităţi: nu lucrează scump deloc şi e de un bun simţ rar întâlnit. Aşa că dacă aveţi nevoie de un zidar, zugrav, instalator ori electrician, vi-l recomand. Daţi-mi de ştire şi vă pun în legătură cu el.

Fără categorie

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.