Din „fan zone„-ul aflat în bucătăria de vară din satul fetei mele 😉 finala Campionatului Mondial de fotbal a avut pentru mine o favorită clară, Germania. Pentru cronica de după, am stat cu ochii în televizor până spre 1 noaptea – recunosc, în timp ce muşcam dintr-un şniţel. Mă rog, au fost două şniţele de-a lungul meciului, că s-a lăsat cu prelungiri. 🙂
foto: www.firstpost.com
Am ţinut cu Mannschaft nu pentru că victoria lor m-ar fi făcut mai bogat – deşi le-am prezis încununarea la „Mondial„, nu am jucat la pariuri, pentru că le consider o pierdere de timp şi bani. Şi nici nu stau în ţara Angelei Merkel să beau bere pe străzi şi să cânt „We are the champions„.
Mi-am dorit să câştige corectitudinea, disciplina, tehnica, consecvenţa, ECHIPA. De aceea am ţinut cu nemţii. Care sînt şi europeni de-ai mei, dacă înţelegeţi naţionalismul subsemnatului, extins la nivel de continent. 🙂
Apropo, ziarele nemţeşti au titrat luni „Cupa Mondială, bun venit acasă!” 😀
Aş fi deplasat să nu recunosc că şi Argentina e o echipă mare – nu degeaba a ajuns în finală. Dar mi s-a părut că s-a bazat prea mult pe publicitatea făcută în jurul lui Messi, cel care, în ciuda trofeului pentru cel mai bun jucător, n-a arătat prea multe. Fratelo a ţinut cu „pumele” pe motiv că argentinienii sînt mai săraci decât nemţii. A recunoscut însă că o victorie a Argentinei nu l-ar fi îmbogăţit nici pe el, nici pe suporteri şi nici n-ar fi ridicat PIB-ul ţării sud-americane. Deşi, aprecierea din urmă ar merita nişte discuţii. 🙂
Nu voi diseca „mondialul” brazilian şi nici nu voi spune că s-a terminat, că asta a observat toată lumea. 😀 Remarc doar calitatea transmisiunilor tv – profesioniste -, stadioanele – excelente, imaginile din Rio în ziua finalei – cea cu statuia Mântuitorului cu soarele asfinţind în spate e emblematică, implicarea emoţională a suporterilor sud-americani, care cred că ar putea trăi doar cu fotbal, fără mâncare şi băutură.
Urmează Rusia 2018. Putin a promis un campionat cum altul n-a fost. Posibil. Dar cel din Brazilia a fost pe placul meu. S-a văzut că acolo, vorba englezilor, fotbalul s-a întors acasă. 🙂