Mesaj la final de contract reziliat

„Bună ziua!

Aş fi vrut să încep cu „bine v-am găsit!” sau cu „Dragii mei„, dar acest impersonal şi neutru „bună ziua!” deschide mult mai bine mesajul pe care vreau să vi-l transmit azi.

Ani la rând am fost criticat – de cele mai multe ori, dar am fost şi lăudat – da, da, au fost şi situaţii în care am fost apreciat pentru ceea ce am făcut. Vreau să vă spun că de fiecare dată jurnaliştii, oamenii din fotbal şi simplii suporteri au avut măcar un dram de adevărat în ceea ce au afirmat. M-am ferit până acum să o recunosc de teamă să nu creadă că sînt un om slab. Nu, sînt un om ca oricare, cu rele şi bune, pe care mi le asum. În paranteză fie spus, îmi asum şi faptul că nu am purtat costum la meciuri. Nu haina îl face pe om!

Am făcut totul aşa cum am vrut eu şi nu am de ce să ascund asta. Am încheiat contractul în termenii mei şi nu am acceptat derogări. Am ales ce jucători am vrut, chiar dacă am fost criticat în „Gazetă” şi înjurat din tribună. Pe cei care au comentat că nu le place stilul meu nu i-am mai convocat. Am fost orgolios, am pus asta mai presus de interesul echipei, dar mi-am zis că în fiecare dintre noi zace un antrenor, aşa că mi-am valorificat şansa de a fi pe bancă şi am mers mai departe.

E adevărat că în fotbal nu mai există echipe slabe şi că am întâlnit selecţionate puternice, indiferent de numele lor. Dar noi puteam fi  mai puternici şi trebuia MĂCAR să pornim cu ideea asta la fiecare meci. Poate că pierdeam oricum, dar nu ne putea acuza nimeni că nu am murit cu adversarul de gât. 🙂

Am înţeles, în sfârşit, că în acest sport noi avem nevoie de suporteri. Cea mai mare bucurie e să fie tribunele pline – e un sport al maselor, nu?  Poate vi se pare patetic, dar îmi doresc mai mult să mă înclin în faţa unui stadion care mă aplaudă, decât să mă încrunt şi să molfăi nervos pe bancă. Ar însemna că nu am greşit atât de mult…

Mi-am făcut aici un nume, o carieră. Nu eu am ridicat echipa, ea m-a făcut ceea ce sînt acum. E adevărat că fiecare a avut nevoie de celălalt, dar am fost şi eu o piesă în angrenaj. Care acum va merge mai departe şi fără mine. Pentru că nu sînt de neînlocuit şi, garantat, vor veni alţii mai buni ca mine.

Am ales să vă spun acum totul şi să nu o mai dau cotită la întrebările presei. Am ales să plec pentru că vreau să-mi asigur viitorul, financiar vorbind. Mă voi întoarce, fiţi siguri, pentru că aici mă simt confortabil, aici reintru în lumea fotbalului; până atunci vă voi răspunde la orice întrebare, oricând şi pe orice temă. Asta pentru că vă respect.

Vă mulţumesc pentru tot!

V.P.”

Utopic?

Fără categorie

1 Comment

  1. V. P. vine de la Virtual Player? Deși eu aș zice că fiecare meci e un alt meci și că de fiecare dată o echipă își dorește mai mult sau mai puțin victoria. Sau egalul, după caz.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.