Meniu de weekend, ca la ţară

Sînt mai multe motive pentru care îmi place să merg la ţară, în satul Neiei mele. Printre ele şi faptul că, o dată cu încălzirea vremii – cam din luna asta, aproximativ – dau startul sezonului de fript slănină ori de descântat cartofii şi grătare pe discul din dotarea gospodăriei. 🙂

Am început săptămâna trecută cu o paranghelie de tipul ăsta, care m-a măcinat în aşa fel încât am fost la un pas de o criză de fiere. Am învăţat din întâmplarea de debut de „grătăreală” şi sâmbăta asta am luat-o mai încetişor şi am condimentat slănina prăjită şi ceapa din jar cu una porţie Digenzim. 😀 Ca să fiu sigur că plăcerea de seara nu va fi dublată de o suferinţă în timpul nopţii ori a zilei următoare.

Ziceam de friptul de slănină de săptămâna asta. Nu puteam să las să treacă weekend-ul fără să înfing în ţepuşă o bucată de slănină, cu o „linie” de carne în vârf şi cu două cepe aruncate în jarul din deja pensionatul grătar, rămas fără picioare. 🙂 Nu-ţi trebuie multă pricepere să prepari nişte felii de pâine de casă, picurate cu untura sfârâindă şi stinse cu o gură de bere rece. 😉

slaninagratar

Recunosc că mi-a căzut tare bine un meniu pe care 99,99% dintre nutriţionişti l-ar indica drept „ucigaş” pentru sănătatea oricui. Dar eu sînt omnivor 🙂 şi mănânc orice: de la clisă friptă, la foie gras, de la cireşele din grădină, la fructe de mare. Şi sper să nu treacă weekend de vară fără nişte sfârâieturi de grătare în curtea de la ţară.

2 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.