Fumătorii, clienți de mâna a doua. Şi o părere despre proteste

Vă rog, nu săriți la gâtul subsemnatului! Nu jignesc pe nimeni – citiți postarea înainte să mă judecați. Așadar…

An de an, până acum, de cum se instala frigul, în trecerea mea prin pasajul Vulturul Negru spre redacție întâlneam doar câțiva trecători care grăbeau pasul ca să ajungă cât mai repede într-un loc cald.

Situația s-a schimbat iarna asta, când au fost instalate mese şi, pe alocuri, încălzitoare, în fața pub-urilor. Zeci de persoane se proțăpesc lângă ele ori în apropierea intrărilor în localuri și, tropăind și cu glugile pe cap, trag cu nesaț din țigări. Deși mulți neagă și zic că pot renunța oricând, nu o fac, pentru că sînt dependenți de nicotină. Și atunci preferă să stea afară, pe ger, ca să-și consume pasiunea.

Trec printre fumători în fiecare dimineață, iar câteodată mă uit la ei de la geamul redacției. În timp ce unii zic că-și merită soarta, eu îi compătimesc. Îi consider niște victime ale unei măsuri ok în esenţă, dar tembel croită şi pusă în aplicare.

Probabil că astfel s-a crezut că va fi dată o lovitură puternică fumatului. Posibil, nu zic. Recunosc că mie, ca fost fumător timp de 10 ani, până în 2004, îmi place atmosfera lipsită de fum din pub-uri. În plus, proprietarii de localui nu au raportat pierderi – din câte ştiu eu. Dar în acelaşi timp, mii de fumători au fost trataţi cu dispreţ, obligaţi să iasă din stradă şi să stea în frig, în ploaie.

Noi versus austrieci, în ceea ce-i priveşte pe fumători

În timp ce în România corectitudinea politică i-a scos pe fumători din baruri, sub cerul liber,  în Austria – ţară peste noi din multe puncte de vedere, sîntem de acord – se fumează inclusiv în spitale. Cum e posibil?

Austriecii au judecat corect, spun eu, şi au pus înaintea oricărei corectitudini politice omul. Cel puţin în ceea ce priveşte fumatul. Au separat spaţiile în „pentru fumători” şi „pentru nefumători„. Cele din ultima categorie sînt izolate cu pereţi de sticlă şi dotate cu aparate care extrag fumul de ţigară, fără să-l lase să creeze „ceaţa” clasică de acum câţiva ani din barurile noastre.

Am văzut astfel de încăperi inclusiv în spitale din ţara lui Franz Jozef, lângă micul bar amenajat la intrare. Deci nu scriu din auzite.

În acest fel, nefumătorii nu sînt agresaţi de nesimţirea fumului pe care trebuiau să-l inhaleze dacă mergeau într-un bar. De cealaltă parte, „pufăitorii” îşi puteau fuma ţigara lângă cafea fără să fie scoşi afară şi fără să îşi palmeze chiştocul.

Mă întreb: în loc să-i obligăm pe fumători să tropăie şi să stea cu gluga pe cap în faţa barurilor, nu mai bine le creăm condiţii decente, camere cu condiţii STRICT stabilite, precum în Austria? Am considera cumva că în acest fel redevenim mai permisivi şi lăsăm patimile să reocupe locurile de unde au fost scoase? Nu, vă spun eu că în acest fel am da dovadă de respect şi de înţelegere.

Sînt convins că am putea găsi oricând…

…metode mai bune de a-i scăpa pe fumători de acest obicei dăunător. Nu cred că ei sînt mai ai nabii decât, să zicem, băutorii fruntaşi, toleraţi peste tot: de la restaurante cu ştaif până la ultima bombă.

Un exemplu ar fi să avem autorităţi mai dure, intransigente, care să aplice la virgulă legea modificată în sensul explicat mai sus. Şi amenzi URIAŞE. În acest fel, patronii ar putea scăpa de tentaţia de a-i lăsa pe clienţi să fumeze pe şestache. Nu ar mai fi atunci organe de autorizare „unse” – sper, nici proprietari de localuri pe care să-i doar în cot de ce scrie în Monitorul Oficial, nici clienţi care să pufăie pe ascuns şi nici incendii despre care să existe bănuiala că au pornit de la o ţigară.

Repet: nu le ţin partea fumătorilor, îmi place să-mi pot bea cafeaua într-un spaţiu neviciat de fum. Dar nu mi se pare corect să-i desconsideri pe alţii, vinovaţi că „pufăie„.

Când am scris aceste rânduri m-am gândit la felul în care americanii au introdus prohibiţia la alcool. Şi-au dat seama mai târziu că nu pot controla această măsură şi au renunţat la ea. În schimb, au taxat la sânge comerţul cu alcool. „Observațiile mele m-au convins că mai puțini oameni ar bea alcool dacă nu ar fi ilegal”, spunea în 1927 contele Felix von Luckner, un fost ofițer naval.

P.S. Off-topic, că nu mă pot abţine

Referitor la protestele din seara asta: fiecare are dreptul să iasă în stradă, să spună ce are de spus. (Ba chiar putem vota, nu să stăm în casă şi apoi să huiduim – deşi avem şi dreptul ăsta.) Mai ales dacă guvernanţii încearcă să ne impună reguli imorale ori care nu ne convin din diverse motive.

Dar e bine să ne informăm, să citim proiecte, idei, propuneri. Asta să ştim împotriva a ce strigăm. Nu doar să ne urmăm un foarte uman spirit de turmă.

Iar despre venirea preşedintelui Iohannis între demonstranţi: ce naiba căuta în stradă şeful statului? Repetă la milimetru gesturile lui Traian Băsescu, pe care îl critica atât. Din acest punct de vedere sînt de acord cu Cristian Tudor Popescu:Politicienii (…) nu au ce căuta la proteste.”

Adilabos

Când eşti pus să-ţi povesteşti viaţa, parcă nici nu ştii ce să alegi să spui. S-au întâmplat atâtea în anii pe care i-ai trăit încât totul ţi se pare important şi te temi să nu rămână ceva pe dinafară. Alţii, din contră, cred că nu au făcut mare lucru şi nu prea au habar ce să le spună celor care ar vrea să audă ceva despre ei. Mie-mi place să cred că fac parte din prima categorie. Mi s-au întâmplat multe. Frumoase sau urâte, dar niciodată nu le-am regretat. Le-am luat pur şi simplu aşa cum s-au întâmplat.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.