– Kendama asta… e o nebunie. Toată lumea vorbeşte despre ea. Mămicile la grădi, copiii, toată lumea „kendama în sus, kendama în jos”. Dacă îi întrebi pe ăia mici ce vor, zic toţi „kendama”! 🙂
Sonia, mamă de puştoaică de grădi, e mirată de amploarea pe care a luat-o ciudata jucărie de origine asiatică în mini-generaţia actuală. Îmi zice toate astea la telefon, după ce a văzut pe Facebook că virusul m-a contaminat şi pe mine.
Adică văzuse fotografia de mai jos şi, după ce a dat like şi am vorbit la telefon despre nişte chestii tehnico-legale, mi-a explicat că deja ştie care e treaba cu jucăria cu fir, bilă şi tot felul de lăcaşuri.

Recunosc că până să-mi spună Vlad – nepotul meu youtuber şi vlogger 😉 – habar n-aveam ce e aia kendama. Îmi recunosc ignoranţa. Iar dacă aş fi auzit întâmplător termenul, l-aş fi căutat în vreun meniu de restaurant asiatic.
Dar acum ştiu.
Şi nu doar atât, ci chiar am învăţat câteva mişcări. Nu-s de alea complicate, ci simple, pentru entry-level-ul meu. 😉 Adevărul e că te prinde şi aş fi în stare să stau zeci de minute cu ochii pe bila colorată, încercând să fac diverse tricks-uri. 😀
Sigur, Vlad e cel mai bun din familie. Vreau să spun dintre cei trei bărbaţi ai familiei, pentru că doamnele noastre nu-s amatoare de jonglerii cu kendama. Ele preferă doar să se distreze pe seama neîndemânării mele şi a lui fratelo. 😀
Şi tot de la artistul „kendamic” al nostru am şi prima mea jucărie asiatică. E ca nouă şi am luat-o la preţ redus. Pentru că Adi şi pentru că banii jos! 😀 L-am rugat pe Vlad să-mi facă un foto-shooting al obiectului şi a fost nevoie să se caţere pe terasa casei ca să îl aşeze într-un mişto cadru rustico-beiuşean.

Nu intenţionez să ajung un campion la kendama, de genul celui care făcea tot felul de ghiduşii în platou la ProTV, la I Like IT. Dar îmi place să mai exersez în camera mare, când nu mă vede Neia mea. I-aş explica faptul că oglinda, vitrina şi televizorul nu sînt în pericol, dar nu-s convins că mă va crede.
În concluzie, vă recomand kendama dacă nu ştiţi ce cadou să faceţi unui copil. Sau chiar unui copil mare, ca subsemnatul. 😉