Dacă ar fi să enumăr ceea ce nu-mi place, aşa, în general, mi-ar trebui câteva postări lungi cât o zi de post şi mult prea mult timp. Pe care nu-mi permit să-l pierd cu chestii naşpa. Aşa că prefer să fiu pozitiv, să descriu ce-mi place/ce apreciez din ce se întâmplă în jurul meu. În spaţiul public, dacă ar fi să folosesc noua limbă de lemn. 😉

S-a făcut mare tam-tam cu concursul ratat pentru brandul Oradei.

Juriul s-a exprimat că niciuna dintre propuneri nu s-a ridicat la nivelul aşteptat. Pe net au curs tone de comentarii, înjurând, ridiculizând sau susţinând un proiect sau altul.

Nu o să mă pronunţ cât de amatori sau neruşinaţi au fost unii dintre autorii propunerilor. Nici n-am căderea să-i caracterizez în modul ăsta – pot să le transmit un simplu „bravo!” că au încercat.

În schimb, am avut răbdarea să mă uit peste propuneri şi să aleg câteva care s-au ridicat la nivelul aşteptărilor mele de orădean adoptat. 🙂 Şi au fost vreo 10, din care cinci chiar sînt foarte ok.

Cel mai mult mi-a plăcut propunerea lui Peter Arpad Lorant. Arată aşa…

…iar dacă vreţi detalii, puteţi da un click pe linkul de pe numele autorului, puţin mai sus.

Printre cele care mi-au trezit interesul au mai fost cele ale lui Bogdan Marius Colesiu, Mircea Vlad Vadim, Daniel Bodea, şi mai ales Marketing Ideas, ultima fiind cea de mai jos.

Mă rog, n-oi fi eu specialist, dar am o vârstă, 😉 nişte kilometri umblaţi prin lume şi ceva lucruri văzute şi rămase prin memorie. A, şi un pic de gust în domeniu. Aşa că am dreptul la o opinie exprimată în „vila” mea online.

Apreciez mutarea sexagenarelor tuia din faţa teatrului orădean.

Ani la rând, vegetaţia din zonă nu făcea decât să obtureze vederea spre teatrul proiectat de vienezi şi ridicat, la sfârşit de secol al XIX-lea, în doar 15 luni. Nu comentez felul în care au fost scoşi din pământ şi relocaţi arborii-vieţii (e doar un alt nume pentru tuia, nu e ceva peiorativ) – ecologiştii zic că a fost o chestie barbară, iar eu spun că dacă s-a greşit, să plătească vinovaţii – dar sînt un susţinător al mutării bătrânelor tuia.

Clădirea Teatrului se vede acum în toată frumuseţea ei. Celelalte construcţii foarte reuşite din zonă sunt vizibile în toată splendoarea lor. Proiectul de refacere a pieţei e chiar mişto. Pentru mine sînt suficiente argumente.

Ştiu că prin opinia asta o să mi-i ridic în cap pe mulţi dintre luptătorii (mai ales online) pentru păstrarea vegetaţiei din Piaţa Ferdinand, dar sincer nu mă afectează deloc o eventuală dispută în acest sens. Sînt dispus să ascult orice argument, atâta timp cât e formulat decent.

Spun asta pentru că mi-am căpătat un „eşti fraier!” de la o persoană care mi-a auzit opinia. I-am mulţumit şi i-am transmis că mă simt „onorat„. Nu ştiu dacă a înţeles ironia. Ăsta să fie marele bai. 🙂