– Tu ştii să te joci cu cuvintele…

Zâmbesc mereu când mi se spune chestia asta. Din două motive.

Primul – îmi aduce minte că în şcoala primară eram considerat printre cei mai buni la compuneri. Iar asta mă face acum chiar să râd. Atunci „Primăvara”, „În excursie”, „Părinţii mei” deveniseră hituri. Remember „Ce frumos anotimp e primăvara!” 😀 Şi nici măcar un rateu dat la microfonul unui autocar care ne ducea într-o excursie nu m-a demoralizat. Spre ghinionul colegilor, şi ei doritori să-şi recite creaţiile. 😉

Al doilea – chiar n-am habar să mă joc cu cuvintele. 🙂 Ba, uneori am impresia că ele mă domină şi se distrează cu mine, cu imaginaţia mea.

Fraza de la început mi-e adresată, în general, după un articol reuşit pe blog (mai rar) ori după o ştire pe care chiar am timp să o editez aşa cum îmi place (tot cam aşa de rar). Cei mai mulţi cititori trec repede peste textele înşirate/corectate/editate de subsemnatul şi doar câţiva connaisseur-i se îndură cu nişte verbe laudativ-mângăitoare de orgoliu. 😉

Însă, oricum ar fi, am ajuns la 5105. De postări / ştiri, în mai puţin de doi ani. De fapt din 18 august 2016. De când am început să folosim noul site al Digi24, la secţiunea dedicată staţiei din Oradea.

Nu le-am editat pe toate, dar vreo 4000 tot mi-au trecut măcar prin corectura dinaintea „aruncării” pe online. Iar dacă mă gândesc că sînt editor cu acte în regulă, adică în cartea de muncă, din 2013 şi că şi la TVS şi Transilvania TV editam materialele reporterilor, să tot fie cu mult peste 10.000 de ştiri care mi-au trecut prin tastatură în anii ăştia.

Logic, puţine mi-au rămas în memorie.

Însă dacă sînt întrebat, îmi amintesc cum scria cam fiecare reporter cu care am avut de-a face şi ce „cuvinte magice” utiliza. De la „Alejd” ori „Ghoerghe” până la „umpic” sau „ambinaţă”. 😀 Apropo de asta: am fost coleg cu mulţi reporteri foarte buni, dar îi pot număra pe degetele de la mâini pe cei care scriau corect. Iar pe cei cu adevărat talentaţi la scriitură îi cunosc după ziua şi anul naşterii, înălţime şi culoarea părului. 😀

Nu mă laud. Constat doar. Şi realizez că, deşi pare simplă, o astfel de „joacă” cu cuvintele te forjează în timp. Iar uneori te pune în dilemă: să continui sau nu? Răspunsul nu-l ştiu încă.

Cele 5105 de postări de pe site-ul Digi24 se adaugă celor 1265 de pe copilul meu de suflet – adilabos.ro – şi celor sigur spre 2000 de materiale realizate în cei 10 ani de teren.

Cineva îmi zicea că astea rămân în urma unui jurnalist. Posibil, nu neg. Deşi nu-s convins. Mai ales că dacă pică vreodată baza mondială de date a internetului, adio, articole online şi bun venit, uitare! 😉

Ce-aţi zis? Că sînt şi alte lucruri importante în viaţă? Cum aş putea să vă contrazic?! 😀 😀