Gestul făpturii care, cu bricheta în mână și cocoțată pe niște scaune, încerca să dea foc un drapel al Ungariei arborat în Pasajul Vulturul Negru din Oradea* e o golănie. Nu o declarație de război, nu o chestie comună în oraș, nu o întâmplare la care subscrie un grup mare de persoane – decât cel mult unii cu probleme grave.

E o imbecilitate, o faptă prin care s-au încălcat niște reguli de ordine și liniște publică. Iar pentru asta există o lege care să o pedepsească.

Sărmana individă trebuia calmată de amici/cunoscuți/prieteni de pahar. Și, eventual, trezită cu 2-3 perechi de palme. (Apărătorii drepturilor idioților să comenteze în altă parte dacă sunt deranjați de enunțul meu agresiv.)

Era indicat și un apel la 112 ca lucrurile să nu degenereze. Nu știu dacă a fost dat un telefon în acest sens. Dacă da, felicitări celui/celei cu prezență de spirit.

Din punctul meu de vedere, ceea ce a făcut creatura descrisă la început de postare e o golănie, dar nu o știre. Pe cine ar ajuta să mediatizăm o astfel de cretinătate făcută de o individă care nu reprezintă nimic?

Da, e un gest tâmpit, condamnabil, care nu merită însă promovarea de care „se bucură” în mediul online. Unde e distribuită de mii de ori și unde se revarsă, parcă fără oprire, lăturile pline de ură din comentariile postate de ambele părți.

Dar… care ambele părți?

Nu sîntem – români și maghiari – tot oameni? Nu sîntem colegi, prieteni, rude, cunoscuți, vecini? Nu avem cu toții inteligența ca să gândim că apăsarea pe rotița brichetei sub steagul din pasaj e un gest cretin? Unul care nu ar trebui să ne învrăjbească, ci să ne facă să înțelegem și mai mult că trăim atât de bine împreună încât nu merită ne împiedicăm de astfel de situații.

„Piatra” aruncată de acea făptură ar trebui lăsată să se ducă la fund, acolo unde îi este locul. Iar noi, oamenii normali, să ne vedem de noul an ce ne așteaptă, cu bune și rele, pe toți. Avem probleme mult mai importante în față.

De aceea, eu voi continua să judec oamenii nu în funcție de limba pe care o vorbesc, ori de culoarea pielii. Am alte criterii după care interacționez cu semenii mei bipezi. 🙂

P.S. Dacă aveți opinii pe tema asta, le aștept cu interes. Doar să fie de bun simț și fără atacuri etnice. Altfel ne supărăm.

*Nu voi posta nici măcar un link spre gestul ăsta de rahat. Găsiți tone la o simplă căutare pe google.