Recunosc că îmi plac filmele de acțiune. Asta, pe lângă SF-uri și thriller-uri deștepte, cu chestii psihologice cât mai multe. Știu, am rămas la stadiul de adolescent în domeniul cinematografiei. Nu vă contrazic. De ce să vă stric buna părere despre mine? 😉
La profilul meu de Netflix preferate sunt ”filme cu bătăi” 😀 . Ca să liniștesc eventualii critici: nu-s fan al pumnilor împărțiți fără număr ori a violenței fără sens. Îmi place însă felul în care UNELE pelicule sunt realizate din punct de vedere tehnic (mai ales imagine și efecte speciale, chestii la care filmele de acțiune excelează) și am actorii mei preferați.
Mai am câteva seriale din care, în unele seri, prefer să văd câte un episod înainte de somn. În lista mea s-au strâns, printre altele, Star Trek (am revăzut toate episoadele din Enterprise și mai am două sezoane din TNG), Manifest (cu Zemeckis pe post de producător executiv), Stranger Things (excelent) ori The Sinner (mare actor Bill Pulmann ăsta). Am în vizor Dark și Travelers, dar și Ottoman (controversat și el, dar măcar e vorba de ceva istorie și – din câte am înțeles – e bine realizat ca imagine și scenariu).
”Nimeni”, ca un sport sângeros
În weekend scot berea de la rece (rar câte un vin, în funcție de mood-ul personal) și caut câte un film care să merite să-mi consume vreo 2 ore din viață. Uneori am noroc, alteori… mnu.
Sâmbătă seara, de exemplu, mi s-a pus pata pe Nobody – locul 3 în top filme în România, pe Netflix. Acțiune cu un ex-trupete de la agenții cu trei litere, răzbunări, pac-pac, Bob Odenkirk (Saul Goodman din Breaking Bad), Christopher Lloyd sau Connie Nielsen (vă zic și de ei ceva?). Filmul, interesant până la un punct. După care prea a la… Luc Besson. Prea erau toți împușcați în cap, prea mult sânge zbura peste tot, prea ca-ntr-un joc video.
Totuși, l-am văzut până la final, chiar dacă m-am cam chinuit ultimele 15-20 de minute. După care, ca să-mi revin, m-am mutat pe HBO Max, la ”Teoria Big Bang”. 😀 Două episoade și s-au întors culorile pe planetă, după întunecimea din ”Nimeni”.
Ăsta a fost, cum scriam mai sus, doar un exemplu. În funcție de gusturi, găsim pe Netflix și HBO Max (și pe net 😉 ) ce filme vrem. Ca un sfat, RIPD 2 și Black Adam… săriți peste ele. Mega-rateuri.
În schimb, aștept cu interes noul ”Mission impossible” (fan de la primul film, ca și în cazul Avengers – mai aveați vreo îndoială referitor la adolescentul care scrie postarea asta? 😀 ) și Extraction 2 (căutați, pls, pe Youtube, să vedeți cam ce nebunie a fost la filmări, cum au reușit niște mișcări incredibile la prima ”extragere”).
Despre Teambuilding n-am mai vrut să scriu nimic
L-am menționat în titlu doar ca să atrag audiență. Glumesc! 😀 Nu-s jurnalist pasionat de titluri bombastice care nu au nicio legătură cu conținutul complet idiot scris.
Pe mine m-a ținut în fața tv-ului timp de vreo 20-25 de minute. Am și râs de câteva ori. Totuși, cât de bun e Micutzu pe online, aici m-a pierdut. Nu m-a deranjat deloc limbajul – ”mironosiților”, câți nu aruncați o înjurătură sau o referire anatomică la fiecare două-trei fraze?
Însă, tușele au fost prea groase pentru digestia mea, iar actorii… Trei am reținut. Cum ziceam, MCN e mișto pe Youtube, în timp ce umorul lui Bro nu e chiar cel mai apreciat de subsemnatul. Cât despre Pavlu – actor ce-mi place enorm -, de data asta n-a prea avut ce lucreze ca să candideze la Oscar. 😊
Concluzie: nu-s în targetul celor care au făcut Teambuilding. Nu mă uit mai departe, dar nici nu o să-l desființez, cum fac ”specialiștii”. Observ doar că, într-o mare de capodopere cinematografice cu o mulțime de premii la festivaluri, dar pe care nici naiba nu merge să le vadă la cinema, Vidra Production s-a salvat cu banii încasați pentru filmul cu Micutzu and co. Teambuilding umple sălile de proiecție, generează sume uriașe și e în topul românesc de pe Netflix.
O să zică ”dăștepții” că ăsta ne e nivelul. O să le zic: în loc de critici, faceți voi ceva bun și ridicați-l. Faceți filme digerabile. Că la vorbe, suntem maeștri.