Copilu’ de ţăran din Binş prin Europa – ultimele zile :(

Gata cu drumurile prin bătrâna Europă! Am ajuns acasă de vreo 2 ore şi nu pot decât să am un vag sentiment de părere de rău. Sînt sigur că voi face zile sau săptămâni în şir comparaţii între „noi” şi „ei”. Că îmi va lipsi civilizaţia de acolo, calmul oamenilor, feţele lor zâmbitoare şi chiar cei câţiva euro – nu mulţi, că nu-mi permit – pe care i-am avut în portofel zilele astea.

Îmi vor lipsi, evident 😉 , „avioanele” de la salonul auto, clădirile îngrijite din Geneva, felul în care oamenii de acolo te ajutau şi îţi permiteau să faci manevre de întoarcere în trafic, dacă ai greşit cumva traseul. Apropo, timp de 4 zile, acolo am auzit mai puţin de 10 claxoane. Şi am umblat ceva prin oraş.

În ultima zi am dedicat-o Genevei. Ne-am plimbat pe marginea lacului, am filmat şi am făcut fotografii la greu, am speriat vreo două raţe. În schimb, lebedele nici nu ne-au băgat în seamă. Nu ştiau că venim din aceeaşi ţară ca duşmanii lor de la Viena. 😀 Am văzut cea mai înaltă fântână arteziană din Europa, care, culmea, s-a oprit în cele 10 minute cât am trecut de pe un mal pe celălalt, de nu mai ştiam pe unde s-o găsim.

picture-121picture-132

Am văzut sediul ONU de la Geneva şi câţiva negri care aveau ei ceva de spus în faţa instituţiei în legătură cu ceva probleme din Sri Lanka şi am filmat celebrele bijuterii şi magazine de ceasuri.

E, aici am avut o problemă. M-a văzut un poliţist că filmez din maşină aceste magazine şi ne-a oprit în mijlocul străzii. Niciun alt şofer nu s-a supărat, nimeni nu claxona, toţi ne ocoleau, că doar eram opriţi de poliţie fix pe banda din mijloc. Mi-au explicat că nu e voie să filmez magazinele de bijuterii – probabil că se tem de jafuri, deşi nu aveam noi moace de Ocean 13 – şi ne-au chestionat în legătură cu lipsa numărului din spatele maşinii lui Lorin. Nu ştiau că îl pierduse cu o seară înainte, în Franţa, dar Lorin le-a servit o scenă de zile mari, jucând rolul omului neplăcut surprins de pierderea suferită. 😉 I-a convins şi ne-au lăsat să plecăm.

Apropo de poliţişti, din 5 ţări prin care am trecut, în 4 ne-au oprit gealaţii. În Franţa, Lorin a fost dat jos din maşină, care i-a fost percheziţionată. Eu şi Vlad eram la salon, filmam, dar nici Lorin nu înţelegea de ce au făcut „les flics” mişcarea asta. La venire am fost amendaţi în Austria, în Geneva ne-am cunoscut cu băieţii în uniformă de pe acolo, iar în Ungaria ne-a oprit un „gagiu” care nu vorbea decât limba ţărişoarei lui.  Pentru ce altceva dacă nu să ne întrebe de numărul lipsă?…

Mi-a plăcut şi Berna, oraş mic şi cochet, unde am ajuns din cauza unei devieri în trafic. În schimb, Viena e superbă. Minunată! Opera, Primăria, Praterul, muzeele, străzile, Dunărea, oraşul nou…merită văzute. Sper să apuc să mai trec pe acolo şi să nu plouă, ca azi, la venire, când nu am riscat să coborâm din maşină, să nu fim udaţi serios de aversa de afară.

picture-160

Aşa că, după 24 de ore pe drum, după dormit prin parcări şi mâncat senvişuri, am ajuns acasă. Şi nu mi-e jenă să spun că a fost o săptămână obositoare, dar superbă. EUROPA MERITĂ VĂZUTĂ! MĂCAR PENTRU A ÎNŢELEGE CĂ ACOLO E O ALTĂ LUME ŞI CA NOI, ROMÂNII, SĂ NE INJECTĂM ÎN VENĂ O DOZĂ BABANĂ DE CIVILIZAŢIE!

Fără categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.