– Trăim în România şi asta ne mănâncă sănătatea!
Parafrazarea celebrei replici de final de emisiune mirceabadesciană 😉 îi aparţine colegului meu de la „Ediţia de seară”, Florin Budea. Supărat de ceea ce ştia – în parte – şi (re)descoperea de fiecare dată când la emisiune aveam vreun invitat din sistemul sanitar, Florin îmi spunea la un moment dat: „Mă, nu mai vin la emisiune. Mă enervez când aud numai lucruri negative, numai chestii negre despre sănătate.” Florin a continuat să vină, pentru că e un jurnalist în adevăratul sens al cuvântului, dar sănătatea… e o altă poveste.
În săptămânile de când la TVS facem „Ediţia de seară„, am avut tot felul de invitaţi. Mai vorbăreţi, mai tăcuţi (ăştia sunt teroarea mea 😉 ), mai încăpăţânaţi, mai hotărâţi ori mai molatici, mai spirituali ori mai tranşanţi. Evident, fiecare cu stilul lui. Pe care nu m-am putut abţine să nu-l „scanez„.
Când l-am avut invitat pe Crin Antonescu, am avut parte de o monstră 😀 de politică dâmboviţeană. Şeful PNL, absolut ok ca interlocutor, a venit însoţit de nişte băieţi cu camere care ne filmau inclusiv când îi spuneam câte minute durează emisiunea şi când discutam cu regizorul de emisie ce burtiere să punem. Asta nu m-a deranjat, îşi făceau meseria. Dar, recunosc că m-au deranjat replicile „deştepte” şi pline de iz de Bucureşti ale unor membri ai staffului liberal, care s-au cantonat în regia noastră (se înregistra emisiunea şi altundeva nu aveau unde să o vadă. Am acceptat cam fără chef să stea acolo. Doar primarul Bolojan a stat în biroul Oanei şi a trecut en passant prin regie).
– I-auzi mă, ce zice! Habar n-are! Asta-i răutate, zicea un tip, fost candidat pe plan local, trecut de la un alt partid la liberali şi ajuns acum la Bucureşti
– E lipsă de documentare, replica, având o moacă acră, o tipă care îşi zicea, probabil – că nu ne-a spus, consilier al şefului PNL.
– Pe dreacu’, e răutate, insista un tip, fost candidat pe plan local, trecut de la un alt partid la liberali şi ajuns acum la Bucureşti, acelaşi care credea că al meu coleg Florin Budea are ceva cu PNL. Pentru informarea lui, Florin e un jurnalist onest şi imparţial, poate cel mai echilibrat din presa locală.
La final, doar deputatul Cornel Popa ne-a mulţumit şi ne-a strâns mâna, un gest normal şi uman, pe care nimeni altcineva din staff nu l-a făcut.
Când la „Ediţia de seară” a venit primarul Ilie Bolojan, felul tranşant şi vertical al acestuia s-a transmis şi emisiunii, care a început, pentru prima dată în scurta ei existenţă, fix la ora programată: 18:35 😀 Şi a fost una dintre cele mai reuşite. În ciuda căldurii din platou, primarul rămânea glacial şi nici măcar încercările de zâmbet ale Dianei nu-l puteau face să zâmbească la rândul lui. 😉
Borbely Laszlo – invitatul care mi-a plăcut mult. Calm, fără fiţe, a cerut să meargă la toaletă când a auzit că înregistrarea durează 45 de minute. 😀 Spiritual, puncta discuţia cu exemple şi cu mici glume, manierat, lansa atacuri subtile, dar nu tăioase la adresa Guvernului şi recunoştea că un membru al acestuia merită apreciat. Fără o grămadă de pupători în partea dorsală pe post de „coloană oficială”. M-am convins încă o dată că UDMR ştie să aplice perfect politica paşilor mărunţi şi are oameni în structurile de conducere care chiar ştiu să facă politică.
A mai fost profesorul Mircea Fodor, de la Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică – tare plăcut şi spiritual 🙂 – şi tizul lui de la FC Bihor, secundul Fodor, care a venit cu un discurs echilibrat şi îmbrăcat la cămaşă şi cravată, dând dovadă că în fotbal mai există decenţă şi bun simţ.
P.S. Apropo de bun simţ: în timp ce alţii se fac doar că-l au, eu susţin sus şi tare că mi-a rămas nealterat. Aşa că precizez că titlul postului, „Culise TV„, este preluat după denumirea unei emisiuni pe care o făcea în urmă cu vreo doi ani, la Transilvania TV, fosta mea colegă Laura Mihail, acum Hora.
bunul simt si politica sunt doua notiuni antagonice. asa ca nu trebuie sa ne mai mire de ce vedem prin politica locala, care ne si intereseaza. centrul e prea departe si lipsit de sens privit din Oradea.
Pentru cei din Bucuresti, restul tarii reprezinta „doar provincia” sau mai simplu: noi suntem miezul restul sunt niste prosti.