Joi, ora 11. Accident lângă podul Decebal. O femeie de vreo 50 de ani a fost lovită de o maşină. Încerca să ajungă la tramvaiul care se afla în staţie şi a traversat şoseaua în fugă, pe roşu şi pe lângă trecerea de pietoni. Trei într-una. Noroc că maşina care a lovit-o nu avea viteză, tocmai plecase de la semafor. Altfel…

O jumătate de oră am trecut şi eu prin zonă. M-am salutat cu poliţiştii care tocmai îşi terminasetă treaba şi plecau spre bază. Am luat virajul spre pod şi am pus frână brusc. O bătrână patrula liniştită prin mijlocul străzii, departe de „zebră” şi căuta un loc pe unde să treacă, printre maşini. Noroc că am văzut-o la timp şi am putut să o evit.

Asta la câteva minute după ce o altă inconştientă era să moară încercând o „cascadorie” asemănătoare. Cât de dus tre’ să fii ca să faci chestia asta?

Nu mă mai miră nimic. Nici măcar faptul că pietonii sînt principala cauză a accidentelor petrecute în oraş. Nu le iau apărarea şoferilor, care mai gonesc ca nebunii şi fac greşeli care îi costă permisul sau sănătatea. Nu-s mironosiţă, greşesc şi eu, dar învăţ din erorile mele şi ale celorlalţi.

Câţi dintre noi nu am fost obligaţi să băgăm adânc piciorul în frână când un inconştient sare în drum pe unde nu te aştepţi sau când, privind ca un cal doar în faţă, păşeşte hotărât pe trecerea de pietoni, neinteresându-l nimic şi susţinând sus şi tare că acolo el e stăpân? 🙁

Mda. Maşina nu regulează, maşina calcă. Pe bune!