Îmi amintesc că era o dimineaţă de vară, dar semăna cu un început de toamnă. Pe româneşte, ploua şi era cam frig pentru gustul celor care mergeau pe jos. Eu apreciam răcoarea, că doar eram în maşină şi veneam, ca şi azi, din sat şi mă îndreptam spre Oradea. Am dat drumul la radio să treacă mai repede timpul şi atunci am auzit. Era 25 iunie 2009.
Pe mine nu mă afectează multe veşti. Lucrez în presă, iar viaţa m-a învăţat că lucrurile se întâmplă pur şi simplu, de cele mai multe ori independent de voinţa noastră. Dar atunci, în acea dimineaţă, am simţit ceva. Un fel de gol în stomac, combinat cu un fior şi cu o melancolie ce se strecura în suflet. O parte din adolescenţa mea s-a stins pe drumul acela dintre sat şi oraş. Nu spun cuvinte mari, asta am simţit. Am pus mâna pe telefon şi i-am tastat un mesaj Neiei mele, altul decât „Te iubesc!„-ul pe care îl trimit la orice oră din zi: „A murit Michael Jackson…”
N-am fost un fan al lui. De fapt, nu pot zice că sînt un fan al cuiva. Nu sufăr de obsesia bolnavă a celor îndrăgostiţi de un artist. Îmi plac mulţi cântăreţi – rock, pop, de muzică populară; de la Depeche Mode, Guns’n’Roses, Metallica sau Deep Purple la Veta Biriş. Pare ciudată alăturarea, dar e pe bune! 🙂 Nu le divinizez toate creaţiile, ci le ascult unele melodii care mă inspiră, vorba ceea. Consider că muzica anilor ’90, cea a anilor ’80 şi unele formaţii din anii ’70 depăşesc în valoare orice lansator de ţâpurituri din zilele moderne.
Dar Michael Jackson a reprezentat o parte din copilăria – îl vedeam rar la „Albumul duminical” al anilor ’80 (am zis rar, adică o dată pe an 😀 ) – şi din adolescenţa mea. Ţin minte şi acum albumul „History” pe care l-am cumpărat după revoluţie de la un magazin de lângă şcoala generală din Beiuş. Era piratat, evident, şi avea coperta lucioasă, cu acea mască a lui Michael Jackson.
Am văzut „Black or white” – cel cu băiatu’ din „Singur acasă” (ştiu, ştiu, e Macaulay Culkin, imposibil nume 😀 ) la topul ITV difuzat în anii ’90 de TVR.
[tube] http://www.youtube.com/watch?v=F2AitTPI5U0&ob=av2n [/tube]
Mi-au plăcut multe din clipuri. Nu toate. L-am cam uitat în ultimii ani, dar nu schimbam postul de radio când auzeam o piesă de-ale lui.
[tube] http://www.youtube.com/watch?v=LeiFF0gvqcc&feature=relmfu [/tube]
[tube] http://www.youtube.com/watch?v=JbHI1yI1Ndk&ob=av2e [/tube]
N-am crezut niciodată în acuzaţiile de pedofilie. Pentru mine, Michael Jackson era un bărbat care nu-şi trăise copilăria. La vârsta maturităţii avea posibilitatea financiară să-şi permită, în sfârşit, să aibă copilărie. Şi a trăit-o alături de alţi copii. De care, părerea mea, nu şi-a bătut joc.
[tube] http://www.youtube.com/watch?v=Y4XXztVuczU [/tube]
A cântat despre boli, foamete şi război.
[tube] http://www.youtube.com/watch?v=PivWY9wn5ps&ob=av3e [/tube]
A plecat urât şi prea devreme.
[tube] http://www.youtube.com/watch?v=IcNamirwTaY&ob=av2e [/tube]
Ieri, adică pe 29 august 2011, ar fi împlinit 53 de ani. Am pus mâna pe telefon şi, pe drumul dintre oraş şi sat am sunat-o pe Neia mea: „Puiu, ştii cine cântă?”
P.S. Pe ProFM, CRBL a avut o emisiune bestială şi le-a reamintit tinerilor dănţuitori de ritmuri bunţi-bunţi cine a fost Michael Jackson. Bine, tati, dă-le oamenilor o lecţie de muzică, să nu uite cine face parte din istoria muzicii.