Parcă nicăieri nu merge mai bine urarea celor de la Spitalul de Urgență decât la Munchen. Nu știu cum sună în germană, dar poți s-o spui în orice limbă, fiindcă toate națiile pământului par să-și trimită reprezentanții – și mai ales consumatorii înrăiți, ”sugative” pentru ”coneseuri” – să consume din berea produsă la mama ei acasă, în capitala bavareză.

Și au ce consuma, pentru că berea are un aspect și un gust cum eu nu am găsit la mult promovatele branduri din România sau de aiurea. Iar berea bavareză are și un sediu pe măsură, care atrage ca un magnet milioane – sînt sigur că-s atâția – de fani pe sezon. Hofbrauhaus e o clădire în zona centrală a Munchenului care nu-ți spune prea multe privită din afară. Tipic nemțească, are ceva colțuri, niște geamuri ordonate și o intrare cu lampă deasupra. 😀

Buuuuun! Dar când îți faci intrarea în sediul berii, dai cu ochii de sute de ”funcționari”, 😉 majoritatea cu fețele roșii și toți, dar absolut toți, cu halba/halbele în față.

Adevărul e că nu am apucat să fac prea multe fotografii înăuntru, deși puteai realiza o ședință foto la câte figuri expresive găseai acolo. Cei mai mișto au fost niște italieni, care purtau tricouri prin care anunțau că se bucură – sau îl jelesc – pe unu care alesese să-și încheie socoteala cu burlăcia. De fapt, erau două grupuri, fiecare cu viitorul lui fost burlac, toți peninsulari, care s-au întâlnit la Hofbrauhaus și și-au făcut dedicații prietenoase: au ciocnit beri, au cântat și au scandat ”Juve! Juve!” 😀 Singura chestie pe care nu am înțeles-o la ei e că au cerut bere la jumătate de litru, când cea la litru era la fel de bună, dar, evident, mai multă. E și motivul pentru care am lăsat aparatul foto la o parte. Și bine am făcut!

Ca să-ți cadă bine lichidul excepțional – rece, bun și la litru -, proprietarii stabilimentului îți trimit și niște menestreli, să-ți cânte nu la ureche, ci pe scări. Nu e vorba despre niște guriști cu tentă manelistică, ci despre niște autentici bavarezi, îmbrăcați în tradiționalii lor pantaloni scurți sau fuste lungi, în funcție de sexul celui/celei care face parte din trupă. Oamenii sînt plăcuți și decenți. Vin, cântă, nu foarte tare ca să nu deranjeze berea în drumul ei spre stomac, după care se retrag apoteotic, însoțiți de aplauzele clienților.

[tube] http://www.youtube.com/watch?v=2KWQdrWJ3bA&feature=youtu.be [/tube]

Pentru turiștii care vor să-și continue drumul prin oraș, că, slavă Domnului, mai sînt multe locuri de vizitat în Munchen, recomand consumul responsabil de bere. 😉 Adică, maximum o halbă de un litru. Deși ochii văd, stomacul și papilele gustative cer, e bine să vă opriți la timp. Mai bine reveniți a doua, a treia, a patra zi. Bere este! La fel și biciclete, ca nu cumva să mergeți prin oraș și să vă treziți cu alcooltestul în față!

Și, cum ziceam, e bine să beți o bere, după care să parcați într-un alt loc important, unde, de data asta, se mănâncă excelent, într-o atmosferă mișto de tot, cu ospătari care vorbesc englogermaspanitaliana. 😉 Până la următorul post, doar un indiciu: rock, baby!!!