Propun ca din exprimările de pe tv, radio, din ziare și chiar din vorbirea uzuală a bihorenilor ori din dicționar să fie scos cuvântul „șosea„. Să dăm o lege în acest sens, pentru că lucru denumit de cuvântul ăsta nu există în realitate. Cel puțin la noi în județ. Poate când se va face o continuare a Star Trek-ului undeva, pe lângă Oradea, peste secole și eoni, atunci se poate să avem o șosea. Că de autostradă nu poate fi vorba decât în visele erotico-mistice ale vreunui deținător de volan de peste vreo câteva veacuri. 🙁

Și, ca să revin, cuvântul ăsta SF „șosea” cer să fie înlocuit cu cuvântul „groapă” sau sinonimele lui „”crater„, „prăpastie” sau „mega-gaură„. Toate definesc cel mai bine ce avem noi, în Bihor. Și nu pe unul, ci pe TOATE drumurile din județ. O știu localnicii, o știu și eu – am avut o experiență neplăcută cu un crater, în care mi-am îndoit janta de la mașina. Și asta pentru că am evitat alta pe drumul dintre Oradea și Belfir. E drept, o mare porțiune e asfaltată, dar de marcat poate o vor face copiii la ceva ore de școală altfel. În schimb, cu vreo 3 kilometri înainte de Husasău de Tinca începe visul urât care nu se termină până la Belfir.

Gropile astea par a avea o conștiință a lor și vor să câștige războiul cu șoferii. De aceea s-au unit în mai multe locuri și pur și simplu nu te lasă să treci dacă nu dai cu roata într-una din ele.

Și atunci stau la volan, mă uit pe geam afară și mă întreb retoric, ca orice țugulan după ciocnirea cu o groapă: „De ce, fu…-i, să plătesc rovinietă, taxe și impozite? Statul îmi plătește mie reparațiile la mașină?”