Titlul nu are nici o legătură cu realitatea. Doar tangențial. Mai exact, în ultimii zece ani, cea mai importantă echipă de fotbal din Bihor s-a zbătut în mlaștinile Ligii a doua de fotbal. Nimic spectaculos până aici… Dar dacă ne uităm puțin la adversarele „roș-albaștrilor„, putem face legătura cu Cupele Europene. Să o luăm sistematic.
1. Pandurii Târgu Jiu. Echipă proaspăt calificată în grupele Europa Liga. În urmă cu nu mulți ani, FC Bihor se lupta la promovare cu echipa gorjeană. Îmi aduc aminte cu drag de o deplasare la Târgu Jiu, când în jur de zece autocare cu suporteri orădeni, vreo 600 în total, au susținut Bihorul într-un meci de Liga a II-a. Dacă bine îmi aduc aminte s-a terminat egal, iar la finalul acelui sezon FC Bihor a promovat în Liga I. Se întâmpla prin 2002.
2. CFR Cluj. Nu mai țin minte anul, dar am debutat în sezon cu o deplasare la Cluj-Napoca. CFR-ul era o nou-promovată, iar FC Bihor a câștigat în prima etapă cu 4-0. Stadionul din Gruia arăta pe atunci jalnic, iar victoria de atunci mi s-a părut normală. Peste ani, se știe, CFR a devenit campioană, participantă în Champions League.
3. Unirea Urziceni. FC Bihor a pierdut un baraj de promovare în fața echipe din Regat. Peste ani, Urziceniul condus de Dan Petrescu și MM Stoica a luat titlul și a participat în Champions League.
4. Gaz Metan Mediaș. Nu o dată, FC Bihor a încurcat echipa medieșeană în Liga a II-a și i-a întârziat promovarea. Apoi, sibienii au ajuns să fie o prezența constantă în prima ligă și să joace în Europa League.
5. Oțelul Galați. E adevărat, nu ne-am întâlnit în Liga a II-a, dar am jucat împotriva gălățenilor un meci de pomină. S-a jucat în vara lui 2003, când FC Bihor a și promovat în Liga I. Oțelarii nu au retrogradat atunci, pentru că au profitat de o fuziune între Astra și Petrolul și au rămas în prima ligă. Apoi, Oțelul a câștigat titlul și a jucat în Champions League.
6. Petrolul Ploiești. În urmă cu trei ani, am promovat alături de ploieșteni în prima ligă. Atât doar că noi nu am luat licența. Petrolul nu a avut nevoie de prea mult timp și au luat Cupa României și au jucat în cupele europene.
7. U Cluj. O altă adversară de tradiție a Bihorului în Liga a II-a. Clujenii au promovat, noi am rămas prin liga a II-a. Chiar dacă studenții nu au avut rezultate notabile pe prima scenă a fotbalului românesc, se încăpățânează să rămână acolo.
E posibil să fi uitat și alte echipe pe care FC Bihor le-a întâlnit prin Liga a II-a, iar mai apoi au ajuns să facă performanță în fotbalul românesc. Sunt și o grămadă de jucători care prin eșalonul secund erau niște anonimi (vezi cazul lui Rădoi la Electroputere Craiova sau a luiPintilii la Jiul Petroșani). În schimb, FC Bihorul nostru s-a scăldat într-o mediocritate continuă. Vinovați? Toți președinții și finanțatorii clubului. Răspunde cineva? Nimeni…
P.S. – Promit o nouă postare pe blogul lui Adi în momentul în care FC Bihor va ajunge în Cupele Europene. Asta chiar dacă acel text va ajunge să fie publicat undeva prin 2030 (sunt prea optimist?), iar Adi va refuza materialul pe motiv că pe blogul lui citit de zeci de mii de oameni nu-și găsește locul un subiect atât de slab. (simpaticule 🙂 – nota proprietarului blogului)
1. În sezonul 2002/2003 și meciul de „acasă” cu Pandurii a fost tot în deplasare. S-a disputat la Ștei, unde Bihorul a jucat 4 etape de suspendare după un incident la meciul de acasă cu Alba Iulia, când un „suporter” i-a dat în cap arbitrului Robert Dumitru. Am fost la acel meci.
2. Am fost și la acel meci din Gruia. Cred că aia a fost prima mea deplasare cu suporterii. N-am cum s-o uit. A fost în prima etapă a sezonului 2002/2003, sezon la capătul căruia am promovat. Și mi se pare că a fost chiar în ultima zi a lunii august.
7. Despre „U”nica iubire mai trebuie menționat faptul că Bihorul i-a salvat de la retrogradare în Liga a III-a în ultima etapă din 2009. Bihorul avea meci în deplasare la ACU, meci pe care nu avea niciun interes să câștige. Mai mult, ACU trebuia să-l câștige, altfel erau căzuți. Iar la ei antrena bihoreanul Sorin Cigan, care a încercat să cumpere meciul cu noi, însă Bihorul și-a apărat corect șansele și a câștigat (cu 2-1 dacă nu mă înșel).
@Victor: Cum le ştiţi voi, pasionaţii! 😉 Vă felicit şi vă admir! Pe cuvânt.
1. Frumoase au fost deplasările alea la Ștei. Totuși, am o nelămurire și poate mă ajută Adi. Oare de ce FC Bihor nu a jucat la Beiuș atunci? Mă gândesc că stadionul era mai mare, iar biinșenii ar fi fost alături de noi. Mi se pare că Beiuș îndeplinește criteriul distanței de 60 de kilometri față de stadionul suspendat.
2. Nu mai țin minte data meciului din Gruia, dar știu că a fost un meci pe cinste. Au venit și fanii lui „U” să ne susțină atunci. Dacă ar fi știut și ei atunci unde va ajunge CFR-ul, cred că făceau măcel încă de pe atunci.
7. Prea clare nu sunt lucrurile legate de acel meci. Sorin Cigan s-a ales cu o condamnare pentru acel meci. A intrat în vestiarul nostru cu bani ca FC Bihor să o lase mai moale în meciul cu ACU. Arădenii aveau atunci nevoie de puncte să se salveze. Eu cred că noi atunci am jucat la două capete, pentru că am fi avut bani promiși și de la U Cluj. Dar, cine știe. Oricum, prea curați nu suntem nici noi.