M-a impresionat teribil o ştire despre un bătrân de 69 de ani, al cărui cadavru a zăcut o săptămână în bucătăria apartamentului său. A murit în taină, aşa cum suna şi titlu ştirii. A plecat dincolo singur, fără ca nimeni să bage de seamă. Lumea din jur, vecinii, prietenii au aflat doar când poştaşul a simţit miros greu şi a realizat că s-a întâmplat ceva.

Îmi sta pe creier o întrebare, care mă zgândăre rău de tot. Bătrânul era în grija unor alte persoane. Cel puţin aşa spun vecinii. Îngrijitorii trebuia să-i dea de mâncare, să-l supravegheze, adică să-l ingrijeasca, aşa cum le zice şi numele. Dar cum a putut sa treacă o săptămână fără ca ei să se intereseze de soarta bietului om? Poate chiar nu le-a păsat. Poate că au avut probleme mai importante. Nu vreau să-i acuz fără probe. Dar omul a murit şi nimeni nu a ştiu, timp de O SĂPTĂMÂNĂ.

E atât de trist sa trăieşti în singurătate printre oameni şi să treci în altă lume fără ca pe nimeni să nu intereseze soarta ta…. Sîntem, totuşi, 6 miliarde de oameni…