Dar de nicio culoare. Mă enervează când le văd cum se intind libidinoase şi cum torc aiurea ca să convingă madame cu instincte materne exagerate (pisi, pisi, lugu lugu, frumoasa mea– pfoaiiiii, blestemeeeeeeee!!!) să le ia în braţe, să le protejeze, să le dea mâncare. În schimb, nu oferă nimic. Poate, cel mult, se freacă…