Cum îmi petrec sfârşitul lumii

– Mă duc pe la farmacie, îmi iau nişte Viagra şi regulez tot ce mişcă. Direct şi la obiect. Nu tu figuri, nu tu meditaţii la nemurirea sufletului, nici chiar redactarea vreunui testament. „Pentru ce? Dacă tot dispărem într-o gaură neagră, pentru cine să-l scrie şi ce să lase moştenire?” Logic. Simpaticul meu coleg cu mustaţă – Attila, pentru cunoscători 🙂 – ştie exact cum îşi va petrece ziua de azi. Mai precis cum ar vrea să şi-o petreacă. În ipoteza că ar fi ultima inainte de a cădea victime…

Citește mai departe