Asta a fost temperatura pe care am întâlnit-o când am ajuns, vineri seara, în sat. Rar mi-a fost dat să îndur în ultimii ani astfel de valori. Nici nu țin minte, de altfel, să fii dat de temperaturi de sub -20 de grade; nici măcar atunci când patrulam cu Robi prin nămeți, după autobuze înzăpezite și oameni înghețați. 🙁

Din cauza frigului, am avut parte și de surpriza înghețării băii din sat. Noroc că apa curgea la robinet în bucătărie și nu am fost nevoiți să topim zăpadă, cum se descurcau – primitiv, dar nu aveau ce face – mai mulți vecini. Au trecut lemnele ca niciodată, ca să facem față frigului extrem, ocazie cu care am constatat ce nemaipomenită e căldura dată de sobele de teracotă. Cu condiția ca fumul să lipsească! 🙂

Nici nu vreau să mă gândesc cât de greu o duc oamenii din zonele unde -20 de grade e temperatura potrivită, iar zăpada are nu jumate de metru, ci 4 metri jumate. Noroc că există Gigi Becali! 😀