Meseriași, da’ slabi profesional. Și murdăresc tot ce ating
Meseriașii buni, ce lucrează bine, la prețuri ok și lasă curat, sunt mai rari decât bancnota de 500 de lei în portofelul unui salariat.
Continue reading →Etichetă: lucrări
Oradea mea – cu bune și rele, la sfârșit de 2019
Deși recunosc că Oradea mi-e dragă tare, nu am făcut greșeala de a cădea în capcana sentimentalismului. I-am văzut evoluția în ultimul sfert de secol de când ne cunoaștem. Am admirat și apreciez lucrurile bune (multe) care se fac în oraș, dar știu multe din chestiile negative care nu au ce căuta descrierea unei așezări moderne, europene, cum se vrea reședința Bihorului.
Continue reading →Sacrificii? Nu! Bătaie de joc printre gropi, case dărâmate şi tranşee
Sunt conservator în privinţa multor lucruri, dar când vine vorba de condiţiile de trai sunt un susţinător devotat al progresului. Şi al civilizaţiei, evident. Apreciez faptul că în Oradea au fost modernizate zonele centrale, au fost amenajate parcări de domiciliu, au fost sistematizate zone întregi şi au fost reabilitate superbele clădiri istorice din zona centrală….
Continue reading →De la supărare la bucurie, cu un telefon dat presei
Luni dimineaţă. Sună telefonul din redacţie, chiar lângă biroul meu. Ridic. O doamnă din comuna X, de lângă Oradea, e tare pornită. – Veniţi, vă rog, să filmaţi inundaţia de la mine din casă. Nu se mai poate. E plin de igrasie, mi-e inundat subsolul. E bătaie de joc. Aflu imediat şi motivul problemei: în…
Continue reading →Drumul „pavat” cu denivelări, gropi şi nesimţire
Aş putea vorbi despre multe drumuri care să fie descrise ca în titlul acestei postări. Asta pentru că trăim în ţara săpătorilor de gropi şi tranşee, a celor născuţi cu târnăcopul într-o mână şi cu pickhammer-ul în cealaltă. Iar în Oradea, de când cu transformarea oraşului într-un şantier, ăştia ar putea alcătui o comunitate care…
Continue reading →Piaţa Unirii din Oradea, după o lună de şantier
A trecut o lună de când sînt coleg de piaţă, ca să zic aşa, cu muncitorii care schimbă la faţă centrul Oradei. E impropriu zis „colegi„: pe când eu stau într-un birou din Palatul Vulturul Negru, ei au parte de praful şi zgomotul de pe şantierul de jos, din piaţă. S-au mişcat mai repede decât…
Continue reading →Fără „e bine şi aşa”
Scriam într-o postare anterioară că am renunţat la a nu cârcoti după ce o lungă perioadă din viaţa mea am luat lucrurile aşa cum veneau, fără să comentez ori lăsând frustările să se acumuleze şi… atât. Am învăţat şi continui să învăţ că e important să vrei mai mult în viaţă, să nu mă ghidez…
Continue reading →Masa pe canal
Într-un caz lucrătorii s-au descurcat cum au putut și au folosit o masă luată de pe o terasă din apropiere ca să acopere o gură de canal.
Continue reading →