Şoc şi groază în bucătăria subsemnatului! Am trăit miercuri seara una dintre cele mai teribile întâmplări din ultimii ani. Alături de primul 4 luat la şcoală, de imaginea bancnotei de 100 de lei cu care am făcut focul pe când aveam vreo 5 ani, de durerea de cap după prima beţie din facultate şi de şocul transformării mele în latifundiar de Oradea prin achiziţionarea garsonierei proprii şi personale, lovitura primită acum două zile m-a marcat profund. 😀 Despre ce e vorba?

MI S-A TERMINAT BUTELIA!!!!!!!!!!!!!! DUPĂ 2 (DOI!!!!!) ANI ŞI JUMĂTATE DE FUNCŢIONARE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Ceva din mine s-a rupt în momentul în care am văzut cum flacăra aragazului devine din ce în ce mai plăpândă şi cum seva vieţii se scurge din ea în neant. 😉 Era ora 18:56 a zilei de miercuri, 25 martie 2009…

Teribil! Tragic! Şocant!

Tocmai îmi pusesem la încălzit nişte mazăre cu carne…când, şocantă şi tragică întâmplare, s-a produs inevitabilul. Ştiam că această clipă va veni, dar…of, speram să fie cât mai târziu. La o adică, fiecare butelie îşi dă la un moment dat ultima sufl… ăsta, scăpare de gaz. Ştiam…dar… Era a mea, o aveam încă de la începuturile stăpânirii mele în garsonieră. Ţineam la ea atât de mult încât nu o foloseam decât de cîteva ori pe săptămână: 3-4-5 ori. Şi atunci doar câteva minute.

M-a însoţit prin timp şi a fost martoră tăcută a încercărilor mele nereuşite de a găti. O singură dată s-a bucurat, când în cuptorul aragazului se desfătau nişte pulpe de pui cu mere. 🙂

Acum…nu mai e. Butelia mea e doar o amintire. O voi schimba, aşa cum cere tradiţia locatarului de la bloc, astăzi, vineri, la o benzinărie de pe Borşului, de unde am şi luat-o în urmă cu doi ani. 😀

Doamne, mai dă-mi nişte pulpe de pui cu mere la cuptor…