Anul ăsta mi-am îndeplinit o dorinţă pe care o aveam de mic copil – am împodobit casa cu lumini de Crăciun. 😀 Când eram puştan, vedeam prin filme cum, de sărbători, americanii îşi transformau casele în adevărate minunăţii, luminate în tot felul de culori. Prin anii ’90, vecinii au început să-şi împodobească şi ei casele cu primele ghirlande luminoase apărute în ţară după revoluţie. Fratelo a pus în urmă cu câţiva ani lumini de Crăciun în curtea casei părinteşti şi îşi îndeplinea dorinţa. Eu aveam o garsonieră şi nu aveam nici măcar unde să pun bradul de Crăciun, darmite ghirlande luminoase. 😉

Dumnezeu a fost darnic cu mine şi mi-a dat-o pe Neia mea, iar, o dată cu dragostea ei pentru mine şi a mea pentru ea, şi casa de la ţară. Casă căreia i-am promis că o s-o prepar de sărbători şi m-am ţinut de cuvânt înaintea Crăciunului lui 2010. Am luat luminile – roşii -, scara şi nişte chestii de prins ghirlandele şi într-o după-amiază am transformat-o. Poate pentru cei care trec pe lângă ea nu e cine ştie ce decoraţiune, dar pentru noi e ceva ca din poveşti. Chiar arată superb şi ne face sărbătorile mai frumoase.

Iar bradul nostru mi-e tare drag. Cică l-am făcut împreună, dar adevărul e că Neia l-a împodobit. 😉 Eu nu am făcut decât să-i dau globurile şi să punem împreună beteala şi luminiţele. Şi să mănânc aproape toate bomboanele puse sub el. 😀 😀

Nu uit nici de luminiţele de pe terasă, care îi ţin companie iepurelui care locuieşte în zonă. 😀