„Asta-i umilinţă!”

„Îşi bat joc de brazilieni!”

„Nu mai e fotbal, e tenis!

„Ba e baschet deja!”

Amicii de pe Facebook s-au întrecut aseară în enunţuri terminate în semnul exclamării. La un moment dat, fiecare simţea nevoia să împărtăşească mirarea, ca să nu zic, direct, şocul trăit în direct de la Belo Horizonte. Rar vezi o campioană mondială, o legendă a fotbalului, măcelărită live, la televizor.

Aici am o precizare: naţionala cariocas e acum doar un produs de marketing.

Seamănă cu un sportiv cu muşchii excesiv de umflaţi, pe care le arată orgolios publicului, dar e incapabil să ridice de la pământ nişte banale greutăţi. O formaţie construită mediatic în jurul lui Neymar, dar care a uitat să fie în primul rând o echipă. Cam aşa e şi Argentina, dar acolo mai apar tentative de a alcătui un întreg, chiar şi când Messi ori Di Maria nu se prea văd pe teren.

În schimb, Germania a jucat ca o ECHIPĂ. Are individualităţi, nimeni nu neagă, dar au jucat ca un întreg. Un mecanism perfect uns de „mecanicul” Loew, care nu s-a oprit nici măcar atunci când avea 4 goluri avans. Aşa joacă o mare echipă. Nemţii au fost după chipul şi asemănarea poporului pe care îl reprezintă: ordonaţi, disciplinaţi, perseverenţi.

S-a făcut, într-un fel, dreptate: a câştigat fotbalul jucat pe teren, nu cel promovat în reclame, cu artificii şi figuri. E adevărat, e nevoie de pasiune, dar dozată alături de muncă, gândire şi viziune. Altfel e mingicăreală şi se termină ca aseară, cu brazilienii în lacrimi. 🙁

P.S.1 Îmi pare rău de Brazilia, rămâne un mare nume al fotbalului mondial. În plus, sper ca Argentina să înveţe din păţania vecinilor. Au în faţă Olanda, altă ECHIPĂ ordonată, conştiincioasă, şi cine ştie ce se poate întâmpla 😉 dacă batavii vor juca la fel ca nemţii.

P.S.2 După meci au fost incidente în Brazilia. Era de aşteptat. Într-o ţară în care mulţi locuitori sînt foarte săraci, fotbalul le mai însenina viaţa. Prin el se credeau stăpânii lumii, chiar dacă mulţi abia trăiau de pe o zi pe alta. Acum şi-au pierdut şi aureola de regi ai fotbalului. Cum să nu te revolţi atunci, când nu mai ai nici bucuria fotbalului?